Noul Cod Administrativ aduce sprijin administraţiilor şi comunităţilor locale

     Codul Administrativ adoptat de către Parlament este un pas înainte pentru administraţia publică din România. Au fost rezolvate astfel,  multe probleme de care s-au plâns de-a lungul anilor mai toţi primarii, indiferent de culoarea lor politică. Au fost transpuse în lege elemente ce ţin de descentralizare, adică de mutarea deciziilor mai aproape de oameni. Nu în ultimul rând, au fost îndepărtate contradicţiile legislative care făceau imposibilă uneori aplicarea legii.

El reprezintă armonizarea a nu mai puţin de 21 de legi şi are peste 680 de articole. Documentul elimină o serie de prevederi care permiteau chiar abuzuri la adresa aleşilor. Sunt stabilite o procedură cadru privind licitaţia publică pentru închirierea bunurilor, reglementări privind proprietatea publică sau privată şi pentru vânzare, se aduc clarificări privind concesionarea, închirierea şi darea în folosinţă gratuită, iar darea în administrare a domeniului public este detaliată (conţinut, drepturi şi obligaţii). Rămâne în vigoare prevederea conform căreia vânzarea sau cumpărarea unor bunuri din patrimoniu pot fi făcute, ca şi până acum, cu voturi a două treimi dintre consilieri. Se simplifică mai multe proceduri birocratice, procedura de atestare fiind un exemplu. Încă o prevedere importantă este cea legată de redevenţe. Astfel, 40% din sumele încasate ca redevenţă vor rămâne la primării, 40% vor merge la Consiliul Judeţean şi doar 20% la Guvern. Sunt detaliate mult mai clar şi mai realist responsabilităţile pe care le au prefecţii, managerii din deconcentrate şi decidenţii din administraţia publică centrală. Obiectivul este ca toată administraţia să funcţioneze unitar şi să poată implementa programul de guvernare al Executivului, oricare ar fi acesta.

În ceea ce priveşte administraţia publică locală şi funcţionarii, cele mai importante prevederi sunt: este necesară majoritatea absolută, şi nu cu majoritatea calificată, adică două treimi, ca în prezent, a consilierilor locali pentru aprobarea hotărârilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărârilor prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, celor privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră şi în cazul celor privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului. De asemenea, sunt vizate şi hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine;  este interzisă utilizarea funcţiei de funcţionar public în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale; răspunderea pentru actele administrative este clarificată, în sensul că aleşii vor răspunde doar pentru oportunitate; administratorul Public va avea un mandat limitat pe perioada mandatului primarului sau preşedintelui Consiliului Judeţean şi va fi numit sau revocat, după caz, prin decizie a primarului sau preşedintelui de Consiliu Judeţean: secretarul primăriei sau judeţului va fi în aparatul de specialitate al primarului sau preşedintelui Consiliului Judeţean (în subordinea acestuia); administrarea domeniului public se va face în urma unor hotărâri care să aibă 50% plus 1 din voturi; primarii vor putea fi şi persoane fizice autorizate sau în asociaţii familiale;
Serviciul Înmatriculări şi Permise va fi descentralizat, trecând la Consiliul Judeţean cu suportul de specialitate al MAI; se fac clarificări privind conflictul de interese (care reduce impactul până la rudele de gradul II, nu până la gradul IV cum era până acum); Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene vor putea beneficia de indemnizaţii limită de vârstă. Nu în ultimul rând, referitor la funcţia publică merită menţionate următoarele aspecte: Avizarea organigramei de către ANFP doar în cazul în care se modifică numărul de angajaţi şi funcţiile de conducere; obligaţia doar de a informa ANFP pentru examene şi solicitare de reprezentanţi la cerere; evaluarea şi testarea funcţionarilor publici sunt clarificate; examenul naţional cu  două etape doar pentru administraţia publică centrală.

”Noul Cod Administrativ aprobat de Parlament vine în sprijinul cetăţeanului şi al aleşilor locali, fiind astfel creat cadrul legal pentru buna funcţionare şi cu eficienţă a problemelor din comunităţile locale”, a ţinut să transmită senatorul Cristian Resmeriţă.

Arthur Gărdescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: