La începutul anului, ministrul Energiei, Constantin Niţă declara într-o conferinţă pe tema cărbunelui, că „necesarul pentru investiţiile ce privesc modernizarea sectorului de cărbune, se ridică la două miliarde de euro”. Vizate sunt investiţiile care urmează a se realiza în minele viabile ale Văii Jiului cât şi în modernizarea celor două termocetrale de la Paroşeni şi Mintia. Iar Departamentul pentru Energie şi-a propus pentru anul în curs reorganizarea sectorului producţiei de energie în mai multe companii care să producă electricitate dintr-un mix de resusre, nu doar din una singură, urmând să elaboreze şi strategia energetică a României pe termen mediu şi lung. În luna iunie a anului trecut au început lucrările de modernizare a termocentralei de la Paroşeni,  iar de curând CEH  şi-a anunţat intenţia constituirii unei societăţi comerciale pe acţiuni, ca producător independent de energie, având ca acţionari pe CEH şi investitorul selectat în baza ordinului MEC nr 1646/2012 cu respectarea Legii 31/1990, cu scopul de a proiecta, finanţa şi pune în funcţiune obiectivul de investiţii „Grup energetic în ciclu combinat în condensaţie, cu o capacitate de 400MW şi funcţionare pe gaze naturale”.  Read more

   Profesorul universitar Sorin Radu, candidat la alegerile europarlamentare. Vicepreşedinte al organizaţiei locale a PSD Petroşani, acesta se află pe lista  partidului pentru scrutinul electoral din 25 mai.

Biroul Permanent Judeţean al PSD Hunedoara a decis ca pe lista PSD pentru europarlamentare să se afle un social democrat din Valea Jiului. Sorin Radu a declarat că orice numire, indiferent că a fost candidat la Parlamentul României sau la Parlamentul European, reprezintă o provocare şi o confruntare cu cei mai buni candidaţi. Read more

Dragobete este celebrat în special la sat, acolo unde tradiţiile vechi de când lumea au rămas nealterate de trendurile Occidentului. Deşi este considerat un echivalent al lui Cupidon sau al lui Eros, zei ai dragostei, Dragobete era, la origine, un „naş cosmic” ce oficia, în fiecare început de primăvară, nunta tuturor animalelor, o zi a constituirii perechilor atât pentru oameni, cât şi pentru animale şi păsări şi-a reînvierii dragostei. Etnologii asociază Dragobetele cu un personaj din mitologia populară românească: „Zeu tânăr al Pantheonului autohton cu dată fixă de celebrare în acelaşi sat, dar variabilă de la zonă la zonă, patron al dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”. Totodată, Dragobete este considerat, în „Obiceiuri populare de peste an – Dicţionar”, „fiu al Babei Dochia şi cumnat cu eroul vegetaţional Lăzărică”. Dicţionarul menţionează (în plan secund) că Dragobete este şi o „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu acelaşi nume”. Conform credinţelor populare, Dragobete îi ajuta pe gospodari să aibă un an îmbelşugat, iar cine celebrează această sărbătoare va fi ferit tot anul de boli. Pe 24 februarie, nu se sacrifică nici un animal şi nici o pasăre pentru că, altfel, s-ar fi stricat rostul împerecherilor.

Fetele îndrăgostite strângeau de cu seară ultimele rămăşiţe de zăpadă, iar apa topită era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste. În noaptea de Dragobete, fetele nemăritate dormeau cu „Floarea iubirii” (n.r. – o plantă cu frunze în formă de lance şi flori roz-purpurii, care creştea în locuri înalte) sub pernă şi dacă îl visau pe cel de care erau îndrăgostite, era semn ca se vor mărita cu aleşii inimii lor. Nimeni nu are voie să muncească în gospodărie de ziua lui Dragobete, nu se coase, nu se mătură prin casă şi nu se lucrează la câmp. Se credea că cel ce va încălca acest precept va ciripi precum păsările, nu va mai avea glas omenesc şi nici spor în casă. Fetele tinere, curioase să-şi întâlnească ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobete le va ajuta să-l găsească.

     Acumularea sau barajul Valea de Peşti este în administrarea ABA Jiu Craiova – SHI Petroşani,  iar anul trecut s-au împlinit  40 de ani de la darea lui în exploatare.  Barajul Valea de Peşti este amplasat pe râul Valea de Peşti; cod cadastral VII-1.5, la 500m  amonte de confluenţa acestuia cu râul Jiul de Vest. Barajul realizează o acumulare cu un volum de  4.500.000 mc, cu scopul alimentării cu apă a zonei Uricani – Petroşani. În Registrul Român al Marilor Baraje, în prezent cu un total de 147 de baraje, barajul  Valea de Peşti figurează pe locul 35 în ordinea înalţimii. Lucrările de execuţie a barajului au început în anul 1967 şi au durat până în anul 1973, an  în care s-a început umplerea acumulării. Iniţial Sistemul Hidrotehnic Valea de Peşti a fost creat pentru asigurarea alimentării cu apă a folosinţelor din bazinul hidrografic al Jiului de Vest. Read more