Patru cauze principale au dus la explozia de la E.M. Lupeni din ctombrie 2017

  ITM Hunedoara a finalizat cercetarea evenimentului produs la E.M. Lupeni . La începutul lunii octombrie 2017, patru mineri au fost prinși de o surpare în mina Lupeni. Din cele patru persoane surprinse, una a reuşit sa se evacueze singură, una a murit pe loc, al treilea a avut politraumatisme care nu i-au pus viaţa în pericol, dar a necesitat o perioadă de recuperare medicală,  iar al patrulea a încetat din viață, ulterior la spital. Datorită complexităţii evenimentului au fost solicitate expertize tehnice complexe Universităţii din Petroşani, universitate de la care au fost implicate mai multe catedre de specialitate.

Totodată, inspectorii de muncă au demarat propriile investigaţii şi anchete în paralel cu expertizele necesare. În decursul lunii ianuarie 2018 Universitatea din Petroşani a înaintat către ITM Hunedoara forma finală a Raportului de expertiză tehnică, raport de la care inspectorii de muncă implicaţi în cercetarea evenimentului şi elucidarea cauzelor producerii acestuia au continuat cercetările.

Conform raportului, au fost identificate patru cauze principale care au concurat sinergic la producerea respectivului eveniment. Cauzele principale, conform expertizei tehnice sunt:

1) starea de tensiune excesivă, dezvoltată asupra preabatajului Panou 7C;

2) prezenţa faliei direcţionale care a intersectat preabatajul;

3) efectul undelor seismice generate de explozii asupra stabilităţii faliei;

4) susţinerea abatajului a fost incapabilă să preia sarcina dinamică produsă la surparea

cărbunelui şi a rocilor din acoperiş.

La finalizarea cercetării, conform prevederilor legale a fost solicitat avizul Inspecţiei Muncii Bucureşti, aviz care a fost dat la începutul lunii februarie 2018. Dosarul complet de cercetare a accidentului colectiv de muncă conţine peste 1300 de file, din care doar procesul verbal de cercetare conţine cca 50 de pagini.

Dosarul urmează să fie înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani care va instrumenta cazul din punct de vedere al naturii penale, detalii ulterioare şi mai amănunţite din vor putea fi făcute publice doar după finalizarea acestor aspecte de natură penală.

În activitățile pe care le-au desfășurat pe teren și reprezentanții ITM,  de la începutul anului 2017  și până la data de 30 septembrie2017, au efectuat 24 de controale de fond, 19 controale tematice. Au fost dispuse 187 de măsuri. Aceștia  au verificat dacă Complexul Energetic Hunedoara a dispus măsurile care s-au impus în urma controalelor și au fost aplicate 187 de sancțiuni și 185 de avertismente, în 2015, dispunând suspendarea activității la E.M. Lupeni din cauza unor nereguli grave.

După producerea sinistrului de la E.M. Lupeni  unii mineri,  dar și membri ai familiilor  acuzau, ca de altfel și în cazul ultimelor accidente de muncă  mortale din Valea Jiului (n.r. de la Petrila și Uricani și din nou, la cel din noiembrie 2017 de la Uricani) lipsa materialelor, lipsa echipamentelor de muncă, lipsa unor componente, stâlpi hidraulici care fac diferența dintre viață și moarte.

”Se știa că este ceva în neregulă cu acel abataj. Am mai întâlnit situații de genul acesta, să-mi vină copilul acasă să-mi spună ”dă-mi o sapă, n-am cu ce lucra în mină”. E posibil așa ceva? În ce condiții lucrează”, a ținut să spună revoltat tatăl unui salvator, care a stat și el cu sufletul la gură, până ce a aflat că feciorul acestuia este teafăr și va reveni acasă la familie.

Galeria unde a avut loc surparea se afla la o adâncime de 500 de metri și  după 14 ore de căutări și eforturi supraomenești, salvatorii mineri și ortacii care au acționat pe două fronturi au ajuns la locul prăbușirii. Doi dintre minerii prinși în sinistrul eveniment au comunicat cu salvatorii, fiind aduși la suprafață și transportați la spital. Pentru cel de-al treilea, din păcate, nu s-a mai putut face nimic, rănile provocate de surpare fiind incompatibile cu viața. Unul dintre minerii scoși la suprafață a fost dus la București, dar, din cauze medicale, a decedat.

Conform raportului prezentat de ministerul de resort se arată clar că,  în actualul context al pieţei de energie din România, huila, combustibil primar pentru cele două termocentrale (Paroşeni şi Deva), este în general necompetitivă. În anul 2011, Statul Român a notificat Comisia Europeană pentru aprobarea accesării unui ajutor de stat în vederea închiderii minelor necompetitive, în baza Deciziei 787/2010/UE. Astfel, au fost emise C(2012) 1020 final şi Decizia C(2015) 8066 final.  Decizia iniţială a aprobat un ajutor în valoare de 784 mil. lei pentru acoperirea pierderilor aferente producţiei, până la încetarea activităţii de producţie, în conformitate cu Art.3, şi un ajutor în valoare de 385 mil. lei pentru acoperirea costurilor excepţionale, conform Art.4.

Pentru siguranţa şi adecvanţa sistemului energetic naţional este necesară funcţionarea celor două grupuri energetice (S.E. Deva – grupul nr.3 şi S.E. Paroşeni – grupul nr.4), justificată fiind de amplasarea acestora deasupra axei mediane imaginară care împarte România în două zone: zona de sud (80 % din producţia totală de energie electrică din țară) și zona de nord (20% din producţia totală de energie electrică din ţară). În condiţiile asigurării unor surse minime pentru investiţii şi mentenanţă, cele două unităţi miniere care astăzi înregistrează cele mai mici costuri de producţie (E.M. Livezeni şi E.M. Vulcan) pot atinge un nivel competitiv al costurilor de valorificare a cărbunelui, față de cărbunele de import, ţinând cont şi de influența costului de transport către cele două termocentrale. În cazul vânzării energiei la nivelul costurilor de producţie cu recunoaşterea costului de producere a huilei, este posibilă funcţionarea minelor împreună cu cele două termocentrale, în baza unei scheme de ajutor de stat de tip SIEG  (Servicii de Interes Economic General);

Închiderea minelor necompetitive se poate face în condiţiile stipulate prin licenţa de exploatare şi cu respectarea Legii minelor nr.85/2003 şi în baza Deciziei CE 787/2010/UE.

Închiderea minelor fără epuizarea rezervelor pregătite (estimată la 1,6 ani) poate conduce la compromiterea rezervelor de cărbune rămase neexploatate şi la distrugerea pilierilor de siguranţă pentru perimetrele locuite, datorită inundării necontrolate a spaţiului exploatat şi a riscului de autoaprindere a zăcământului.  Iar în documentul oficial al Comisiei Europene se precizează că “producția de cărbune de la mina Lupeni trebuia oprită la data de 30 septembrie 2017”.

“Încetarea permanentă a datelor de producție a cărbunelui în cele două mine sunt: Mina Lonea: 31 decembrie 2018 și  Mina Lupeni – 30 septembrie 2017”. ( n.r vezi fasimilul alăturat).

Angella Dumitrașcu

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: