Investiţiile hidroenergetice din Defileul Jiului, în pericol

           „Acolo va fi ceva ce n-a văzut Petroşaniul: lebede, pelicani, vidre, peşti la grămadă, care în timp se vor face monştri”

Vinerea trecută, la sediul prefecturii gorjene a avut loc o dezbatere publică pe tema „Obiectivul de investiţii – Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Bumbeşti – Livezeni – perspective de dezvoltare”.  La acest eveniment  au participat:  Andrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei, prefectul Judeţului Gorj, Ciprian Florescu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Cosmin Popescu, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara,  Flavius Mircea Bobora, reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara, senatorul Scarlat Iriza, primari, reprezentanţi ai Gărzii Naţionale de Mediu, reprezentanţii beneficiarilor investiţiei: Hidroelectica şi Romelectro.

Dezbaterea a avut ca scop găsirea cu celeritate a unor soluţii concrete pentru punerea în siguranţă a lucrărilor la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Bumbeşti-Livezeni. Urgenţa discuţiilor vine pe fondul îngrijorării autorităţilor cu privire la riscurile majore create de sistarea proiectului Hidroelectrica, ca  urmare a deciziei Curţii de Apel pronunţate în data de 14 decembrie 2017, prin care,  au fost anulate autorizaţiile de construcţie.

Astfel, pentru protecţia populaţiei din zonele adiacente aval de proiect, pentru limitarea posibilelor distrugeri cauzate de viiturile caracteristice perioadelor de iarnă-primăvară, evitarea inundării drumurilor naţionale, precum şi pentru punerea în conservare, în condiţii de siguranţă a lucrărilor deja efectuate, autorităţile centrale şi locale, împreună cu consorţiul derulator al proiectului Hidroelectrica, cercetează căile de acţiune imediată şi prioritizarea acestora.  Identificarea şi efectuarea rapidă a lucrărilor de punere în siguranţă în condiţiile respectării legii şi obţinerii autorizaţiilor necesare, sunt prioritate zero pentru Hidroelectrica, aceasta fiind singura soluţie până la comunicarea motivării instanţei, act ce ar permite societăţii stabilirea următorilor paşi pentru deblocarea proiectului AHE Bumbeşti-Livezeni.

Cu prilejul discuţiilor, reprezentanţii autorităţilor au ţinut să reitereze importanţa naţională a proiectului amenajării hidroenergetice de pe Jiu, investiţia fiind apreciată ca deosebit de benefică pentru judetele Gorj şi Hunedoara, dar şi pentru Sistemul Energetic National.

            „Nu căutam acum vinovaţi pentru blocarea proiectului, ci soluţii pentru punerea în siguranţă şi, ulterior, pentru punerea în funcţiune. Finalizarea investiţiilor hidroenergetice în derulare, de către Hidroelectrica,  producător de energie din surse regenerabile de interes naţional, este o măsura asumată ferm prin Programul de Guvernare.  La fel,  creşterea gradului de valorificare a potenţialului hidroenergetic. Ministerul asigură întreg sprijinul pentru finalizarea lucrărilor de pe Jiu”,  a declarat  Andrei Maioreanu, secretarul  de Stat în Ministerul Energie.

La rândul său, directorul general al Hidroelectrica,  Bogdan Badea,  a ţinut să sublinieze: „Sunt surprins şi profund dezamăgit de blocarea proiectului prin decizia Curţii de Apel. Este un  semnal foarte prost, de descurajare şi nesiguranţă, transmis tuturor investitorilor din România, nu doar celor din energie. Am atras atenţia în repetate rânduri asupra incoerenţelor legislative care afecteaza grav felul în care sunt realizate lucrările la obiectivele noastre. Din păcate, solicitările Hidroelectrica şi semnalul de alarmă pe care l-am tras, au rămas fără ecou. Iată, suntem astăzi în faţa unei situaţii fără precedent: o investiţie pentru care s-au cheltuit 155,5 milioane de euro, foarte necesară sistemului, gata să fie pusă în funcţiune, intră în conservare cu perspectiva de a fi distrusă. Ne dorim sau nu, să facem investiţii? Consider că a fost creat un precedent extrem de periculos. Cum să vorbim despre dezvoltare în condiţiile în care, nu poţi să faci investiţii pentru că există oricând spectrul ca autorizaţii obţinute perfect legal să fie mai apoi anulate de instanţă. Avem neapărat nevoie de armonizare legislativă, de conlucrarea între toate autorităţile competente, în interes naţional. Normele şi normativele trebuie să fie simple şi uşor de înţeles pentru orice investitor. De asemenea, nu înţeleg ostilitatea organizaţiilor de mediu vizavi de investiţiile pe care le face Hidroelectrica. Construim scări de peşti în amenajări, un lucru recent pentru ţara noastră, si, în general,  suntem deschişi la tot ceea ce înseamnă exigenţe de mediu. Efectuăm lucrări de împădurire şi amenajare care fac ca obiectivele noastre să se integreze în ambient. Şi noi dorim o Românie curată, în armonie cu mediul. Mai mult, alături de beneficiile clare ale producerii de energie, oriunde a investit, Hidroelectrica a adus plus-valoare. Mă refer aici la crearea de noi habitate, la stimularea turismului, la dezvoltarea economică pe plan local, la ridicarea gradului de siguranţa în caz de calamităţi”.

Senatorul ALDE, Scarlat Iriza a ţinut să-i liniştească pe ecologiştii care se tem că va fi distrus ecosistemul de pe Defileul Jiului. Acesta a precizat în cadrul  întâlnirii că nu va fi deloc rău,  pentru că,  la barajul de la Livezeni vor apărea „o mulţime de lebede, pelicani, vidre şi peşti”.

„Această investiţie este benefică de zece ori (…) Sunt lucruri extraordinar de benefice, vă dau un exemplu. La Livezeni se va face un baraj cu o capacitate de 300.000 de metri cubi de apă, 20 de metri lăţime, 6 metri adâncime şi 2,5 kilometri lungime. Acolo va fi ceva ce n-a văzut Petroşaniul: lebede, pelicani, vidre, peşti la grămadă, care în timp se vor face monştri”, a conchis senatorul Scarlat Iriza.

În cazul proiectului AHE Bumbeşti -Livezeni, sentinţa Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în data de 14 decembrie 2017 statuează următoarele, conform datelor de pe portalul instanţei: „Soluţia pe scurt: Admite recursul. Casează în parte sentinţa civilă nr. 4021/22.06.2017 a Tribunalului Bucureşti şi rejudecând dispune: Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei de nelegalitate. Respinge excepţia de nelegalitate ca neîntemeiată. Admite acţiunea. Anulează autorizaţia de construire nr. 7/2016 emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara şi autorizaţia de construire nr. 16/2012 emisă de Consiliul Judeţean Gorj. Menţine în rest sentinţa recurată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi 14.12.2017”.

Decizia instanţei este definitivă şi opreşte un proiect demarat în anul 2004 pentru realizarea căruia compania Hidroelectrica a alocat 1,01 miliarde lei şi pentru care a cheltuit până la acest moment 715,25 milioane lei (circa 155,5 milioane de euro). Procesul a fost declanşat la solicitarea asociaţiilor non-guvernamentale Bankwatch şi Neuer Weg.  Lucrările executate de Hidroelectrica sunt aproape de final pentru cele trei centrale hidroelectrice Bumbeşti, Dumitra şi Livezeni. „Astfel, gradul de realizare al C.H. Dumitra este de 98%, iar în cazul centralei de la Bumbeşti, gradul de realizare pentru CH Bumbeşti este de aproximativ 90% pentru construcţii şi peste 70% pentru montarea de echipamente”, arată datele comunicate de cei de la  Hidroelectrica.

În ceea ce priveşte microhidrocentrala de la Livezeni, s-au executat lucrări în procent de 55%. „Prin decizia instanţei, Sistemul Energetic Naţional va fi privat de un aport de 65 MW ce urmau a fi produşi începând de anul următor, în condiţiile în care investiţiile în noi capacităţi sunt slab reprezentate în România, iar necesarul de energie în SEN este din ce în ce mai dificil de acoperit în perioadele de vârf. Energia produsă de centralele construite pe Jiu ar fi  permis alimentarea cu electricitate a peste 100.000 de gospodării cu un consum mediu lunar de 200 kWh/lună”, mai informează compania.

Hotărârea Curţii de Apel Bucuresti poate face obiectul căilor extraordinare de atac (contestaţie în anulare, revizuire sau revizuire specială) însă, dat fiind că motivele pentru a promova o cale extraordinară de atac sunt precis identificate de Codul de Procedură Civilă, Hidroelectrica va putea face o analiză pertinentă a acestora numai după ce Curtea de Apel Bucureşti va comunica motivarea soluţiei de mai sus.

Oficialii Hidroelectrica spun că vor face toate demersurile legale necesare pentru reluarea lucrărilor în condiţiile legii şi punerea în funcţiune a obiectivelor din Defileul Jiului.

Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi executorie începând cu data pronunţării (14 decembrie 2017). Motivarea hotărârii de mai sus nu este încă disponibilă şi urmează să fie comunicată ulterior, cel mai probabil într-un interval de circa trei-patru luni de la data pronunţării. Amenajarea hidroenergetică Bumbeşti-Livezeni se execută pe sectorul de defileu al râului Jiu, pe teritoriile judeţelor Gorj şi Hunedoara şi dispune de un potenţial hidroenergetic de 65 MW, respectiv de o energie de 259 GWh/an. Lucrările au fost autorizate atât de Consiliul Judeţean Hunedoara, cât  şi de Consiliul Judeţean Gorj.

Angella Dumitraşcu

One comment

  1. Fane spune:

    Unde au fost construite astfel de hidrocentrale au fost distruse flora si fauna din zona,m-a distrat senatorul ALDE care garanteaza ca va fi un paradis al faunei si florei in zona.Cred ca bate camii cu gratie avand in vedere ca oriunde au fost implementate astfel de investitii mediul natural a fost distrus.Internetul este plin de documentare care arata acest lucru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: