Întâlnire cu istoria în Pasul Vâlcan

      “Nu am căutat să mă abat cu nimic de la calea binelui şi a dreptăţii… niciodată nu am avut altceva în vedere decât îndeplinirea cinstită a datoriei”

            “Subsemnatul, în deplină cunoştinţă a faptelor mele, sănătos la corp, la minte, am hotărât pentru cazul neprevăzut să dispun următoarele: în caz de moarte las tot ce-mi aparţine soţiei mele, Elena Dragalina, născută în Slujnica şi care cu credinţă, cu dragoste şi statornicie m-a secondat. Băieţilor, iubiţilor mei fii, Corneliu şi Virgiliu pe lângă binecuvântarea mea, le las biblioteca şi armele mele şi îi rog să se mulţumească cu atât, căci nu a fost dat ca în toată munca ce am desfăşurat-o să agonisesc mai mult. În schimb, îi rog să fie în ajutorul mamei lor şi surorilor lor. Le las un nume cinstit şi nepătat, căci toată viaţa mea am jertfit-o pentru a-mi îndeplini serviciul conştiincios şi pe cât omeneşte posibil mi-a fost. Nu am căutat să mă abat cu nimic de la calea binelui  şi dreptăţii. Niciodată nu am avut altceva în vedere, decât îndeplinirea cinstită a datoriei. Sărac am intrat în armată şi sărac părăsesc această lume. Doresc din toată inima ca şi ei să urmeze calea pe care am mers şi să nu se abată niciodată de la datorie şi cinstea să le fie mai presus de toate. Astfel doresc să fie şi ei. În schimb, îl rog pe bunul Dumnezeu să le dea putere, să fie aşa şi binecuvântarea mei îi va însoţi pretutindeni. Iubitelor mele fete: Aurora, Cornelia, Elena şi Viorica nu am ce să le las, decât iubirea mea şi binecuvântarea părintească. Doresc ca toţi copiii mei să iubească  şi să venereze, să asculte pe mama lor până la adânci bătâneţe şi să se iubească între ei, să se ajute reciproc, să fie cuminţi şi să nu uite nici pe tatăl lor, care, din Ceruri se va ruga pentru fericirea lor”, scria în testamentul său, generalul Ioan Dragalina.

            “Învingătorul de pe Valea Jiului a închis ochii pentru vecie. Rănile pricinuite de duşman au putut învenina sângele acesta nobil şi preţios. Generalul Dragalina rămâne unul din şefii glorioşi ai rezistenţei în Carpaţi. De mintea, iscusinţa şi bravura sa s-au zdrobit legiunile teutone pe Valea Jiului. Pe patul spitalului, în durerile ranei, el a mai continuat comanda victoriei, urmărind pe inamicul învins. Testamentul lui va fi executat: duşmanul nu va trece Carpaţii. Învingătorul de la Jiu poate dormi liniştit somnul celor bravi”, scria presa vremii.

  Patriotismul, dragostea faţă de ţară, de familie şi membrii săi, sfaturile părinteşti, cinstea şi dreptatea au fost pentru mulţi dintre eroilor României sunt  valori fundamentale care au  dus continuitatea neamului nostru pe aceste meleaguri. Citit în prezenţa a sute de participanţi la evenimentele dedicate comemorării evenimentelor de acum 100 de ani, de nepoata sa, sus în Pasul Vâlcan, acest testament a stârnit vii emoţii în rândul participanţilor. Oare câţi dintre cei prezenţi mai sunt însufleţiţi de spiritul dreptăţii, al cinstei şi dreptăţii?

Unii vin la astfel de evenimente,  doar ca să dea bine în poze şi să-şi facă imagine publică pe banii noştri, ai tuturor. Alţii, cu frica de Dumnezeu,  încearcă din răsputeri să readucă în inimile compatrioţilor noştri acel patriotism, devotament faţă de valorile, faţă de eroii neamului românesc, prin acţiunile pe care pe întreprind, pe banii proprii. Desfăşurat la graniţa dintre cele două judeţe Hunedoara şi Gorj, evenimentul “De la război, la Unire”  desfăşurat dumnică în Pasul Vâlcan, dincolo de lecţia de patriotism al unor oameni simpli, a fostelor cadre militare, veterani, monarhişti şi iubitori de istorie, a fost încărcată de un festivism aparte ce a fost asigurat de zecile de primari hunedoreni şi gorjeni participanţi la eveniment, de parlamentari hunedoreni şi din alte zone ale ţării.

În cadrul complexului memorial au mai fost dezvelite alte două busturi: cel al Regelui Românilor, Ferdinand Intregitorul şi al locotenentului Gheorghe Tătărăscu, care mai tâziu, va deveni prim-ministru şi sub conducerea căruia s-au realizat multe lucruri bune în Valea Jiului. Reprezentanţi ai Armatei Române, ai Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, ai Asociaţiei Naţionale “Cultul Eroilor” elevi de la Liceul Militar au dat onorul celor 12 drapele de luptă, de la Regimentele Armatei I din Craiova, Tg-Jiu, Tr. Severn, Caracal, Slatina, Jilava şi Mizil. În cadrul evenimentului au fost decernate medalii omagiale “Primul Război Mondial în Pasul Vâlcan” de către Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere “Sarmizegetusa” din judeţul Hunedoara istoricilor, veteranilor de război, personalităţilor politice, etc. La ceremonialul militar-religios au participat  Rodica Voiculescu, nepoata generalului si fiica lui Elena Dragalina, profesorul Andrei Popete Pătraşcu vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale “Cultul Eroilor Regina Maria” .

            “Sunt foarte emoţionată şi mă bucur că am făcut acest efort de a veni la acest ceremonial. Mulţumesc organizatorilor şi vreau să le transmit românilor să urmeze exemplu bunicului meu, aşa cum l-a prezentat el în testamentul lui, omul conştiincios, cinstit, care sărac a intrat în armată şi sărac a ieşit”, a ţinut să ne declare nepoata generalului, Rodica Voiculescu.

La rândul său, omul de afaceri Emil Părău, care s-a implicat activ în organizarea acestor evenimente, a spus că are în vedere să contruiască alte două busturi: cel al eroinei de la Jiu, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu şi al unui alt caporal care s-a remarcat în timpul războiului. După ceremonialul militar-religios a urmat şi partea astistică susţinută de îndrăgiţii artişti Veta Biriş şi Ionuţ Langa. Iar toţi participanţii au fost invitaţi să participe la o agapă frăţească.

Îmbrăcate în straie populare, o parte din VIP-urile Văii Jiului au readus în conştiinţa participanţilor, că vatra strămoşească a fost apărată cu preţul vieţii a mii de ţărani, eroii noştri de astăzi care trebuie cinstiţi şi respectaţi. “Este de datoria noastră, ca odată pe an să le fim şi noi recunoscători, să ne cinstim eroii, pentru ca noi să trăim liberi. Sunt foarte încântat că la eveniment au participat mii de români, pentru că ei trebuie să fie uniţi la astfel de evenimente”, a conchis filantropul Emil Ilie Părău.

Angella Dumitraşcu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *