Nedeia Sânzienelor în Straja

       Izvorâte din experienţă şi înţelepciune de viaţă, din bucurie şi din durere, din năzuinţele şi dorurile românului, din setea de linişte sau din dragostea pentru frumos, elementele de cultură şi tradiţiile populare, creează punţi de legătură între generaţii. Tradiţiile, obiceiurile, portul popular şi folclorul sunt comori inestimabile care definesc un popor, făcâdu-l unic, statornic, nemuritor.

            Pornind de la tradiţiile locului, care se păstrează de sute de ani, iată că de Ziua Sânzienelor,  ardelenii şi oltenii se întâlniră din nou, la nedeia din Straja.  Cu toţii au participat la sărbătoarea locului organizată de Primăria şi Consiliul local Lupeni, în colaborare cu  filantropul locului, Emil Părău.

  Bucuria a fost şi mai mare, deoarece păstrătorii tradiţiilor s-au înfăţişat în ziua mare, când s-a sărbătorit „Ziua Iei”, în straiele populare, fiecare aduse din locul de baştină. Micuţul Schit din Straja a fost neîncăpător pentru sutele de participanţi care au ajuns aici, să se hranească cu hrană spirituală şi duhovnicească pe care le-a împărtăşit-o părintele Dimitrie Ivaşco, stareţul locului şi părintele Aurel Bruzan din Boşorod, în ziua  în care credincioşii ortodocşi  au sărbătorit Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel mai mare reprezentant al Vechiului Testament. Cu el se încheie o etapă a omenirii. Cu Naşterea Domnului începe o lume nouă. Vechiul Testament se sfârşeşte cu culmea cea mai înaltă la care s-a putut ridica omul, cu cel mai mare dintre cei născuţi din femei; Noul Testament începe cu adâncul cel mai de jos la care s-a coborât Dumnezeu facându-Se om. Sfântul Ioan Botezătorul, vorbind ucenicilor săi despre Domnul Hristos, le spune: „Acestuia I se cade să crească, iar mie să mă micşorez”. Lucrul acesta este atât de însemnat, încât el a fost înscris chiar şi în mersul vremii. La naşterea lui Hristos, lumina începe să crească: „Acestuia I se cade să crească”; iar la naşterea Sfântului Ioan lumina începe să scadă: „iar mie mi se cade să mă micşorez”.

    După ce oamenii s-au împărtăşit cu cele sfinte, au trecut la distracţie. După miezul zilei a avut loc concursul de cai,  peste 20 de concurenţi aliniindu-se la start. Doar cei mai vrednici dintre ei au ajus la finiş, dar, datorită  administraţiei publice locale, toţi concurenţii şi bidivii acestora au fost premiaţi cu diplome, premii în bani, câştigătorii primind în plus câte o cupă şi o medalie. Mult aşteptatul spectacol a început cu declaraţia primarului ales, Lucian Resmeriţă, care a mulţumit încă o dată sutelor de participanţi că au fost părtaşi la marea sărbătoare. Acesta  i-a premiat şi  pe venerabilii seniori din vestul Văii Jiului, cel mai şugubăt dintre toţi fiind moş Ştefan Gros, care a atins suta de ani şi care le-a spus celor prezenţi „să atingă suta mea, mie mi-a plăcut dragostea şi mioara”.

În aplauzele celor prezenţi au urcat pe scenă, rând pe rând, îndrăgiţii artişti, care au încins atmosfera. S-au jucat la greu sârbele olteneşti ale Niculinei Stoican şi Ninetei Popa, s-au învârtit  pe cântecele Nicoletei  Voica, ale lui Ciprian Roman şi Adrian Stanca şi alţii. De mult nu au mai văzut lupenenii şi participanţii la nedeie aşa nume mari, în recitaluri. Aplauze la scenă deschisă au primit şi Căluşarii din Boşorod, precum şi orchestra Cântec Românesc, care a acompaniat artiştii,  care au cântat live.  „Suntem astăzi aici, în Straja, la o mare sărbătoare, o tradiţie care se păstrează de sute de ani. Îmi face o deosebită plăcere să văd astăzi aici, atât de multă lume. Vreau să mulţumesc în primul rând celor care şi-au adus contribuţia la reuşita acestui eveniment. Reuşim iată, să păstrăm în fiecare an aceste tradiţii şi vreau să le ducem mai departe şi viitoarelor generaţii. Vreau să le mulţumesc doamnelor şi domnilor care au venit astăzi îmbrăcaţi în straie populare. Aceste tradiţii au loc aici, la noi, de peste 500 de ani, când în Straja se întâlneau cei din Gorj, din Oltenia cu momârlanii şi ardelenii. Mă bucură faptul că au fost alături de comunitatea şi alţi invitaţi veniţi şi din alte colţuri ale ţării, că ne-au văzut frumuseţile locului şi tradiţiile, care sunt nepieritoare. Am reuşit să găsim resursele necesare şi să organizăm o frumoasă sărbătoare, Dumnezeu ne-a binecuvântat cu o zi superbă, aşa cum sunt şi oamenii locului”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriţă.

Alături de administraţia locală a stat şi  Emil Părău, cel care a adus şi el în atenţia opiniei publice faptele care s-au petrecut în Munţii Vâlcan, în Straja, acum 100 de ani. „Muntele Straja nu reuşeşte să ne despartă, pe românii din Ardeal cu cei din Oltenia. S-au împlinit 100 de ani de când ei au venit să elibereze Ardealul şi să reuşească doi ani, mai târziu să facă România Mare, de care trebuie să fim mândri. Trebuie să păstrăm cu mândrie aceste tradiţii, aceste haine naţionale, pe care românii le foloseau la sărbători sau la munca câmpului, pentru că  ele sunt chitesenţa neamului românesc”, a concluzionat Emil Părău.

Iar folclorul românesc poate fi conservat, în primul rând, prin cultivarea unui sentiment de respect şi apartenenţă, conştientizarea valorii pe care o are cultura tradiţională în identitatea neamului românesc şi educarea în acest spirit a copiilor din familia românească, dar şi prin intermediul liderilor, al persoanelor publice, al diferitelor organizaţii neguvernamentale sau al administraţiilor publice.

Angella Dumitraşcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: