Defrişările din Parcul Naţional Retezat

         vochitoiu-haralambie                                                 INTERPELARE

Judeţul Hunedoara este cunoscut ca o zonă verde pe harta României, bogăţia peisagistică, naturală fiind una apreciată de specialişti. Una din principalele bogăţii naturale şi, nu în ultimul rând, cel mai complex şi mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaţilor româneşti este Retezatul. Parcul Naţional Retezat, perla naturală a României Verzi, a apărut în anul 1935 la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca şi Emil Racoviţă. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din anul 1979.

Constituirea Parcului Naţional Retezat a vizat tocmai protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic şi peisagistic.

Putem spune despre Retezat că este o lume care freamătă de viaţă şi merită să fie protejat pentru că aici: trăiesc 185 de specii de păsări, există 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute în alte locaţii, natura a avut mai puţin de suferit din cauza intervenţiei oamenilor, multe plante rare sau aflate în pericol, încă mai pot fi admirate, pot fi găsite 1190 de specii de plante – peste o treime de speciile de plante din România, există un echilibru între carnivore şi ierbivore, astfel încât în Retezat pot fi văzuţi urşi, lupi şi râşi dar şi capre negre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepuri şi multe alte vieţuitoare. Această minune a naturii trebuie văzută şi de urmaşii noştri.

Trăim vremuri în care corupţia şi lăcomia înving, astfel ultima pădure virgină, cel mai vast templu din Europa suferă defrişări masive. Conform criteriilor ştiintifice, un Peisaj Forestier Intact (PFI) măsoara cel puţin 50.000 ha de sălbăticie şi are lăţimea de cel puţin 10 km. În zona de climă temperată a Europei nu mai există niciunul. Peisajul Forestier Intact Retezat măsura 101.000 hectare în anul 2006. De atunci el a fost sistematic ciopârţit. Firma Holzindustrie Schweighofer a cumpărat lemn exploatat de către diverse firme în zona Râu-şes şi Câmpuşel. La Câmpuşel, firma austriacă chiar deţine teritorii din Peisajul Forestier Intact (PFI) care i-au fost vândute ilegal de composesoratul Câmpu lui Neag. Pădurea – un amestec natural de fag şi conifere este certificată de Asociaţia pentru Certificări Forestiere (ACF) şi a fost exploatată sistematic începând cu anul 2006 imediat după achiziţie.

Date fiind cele prezentate, vă solicit să ne comunicaţi ce suprafaţa din Parcul Naţional Retezat a fost defrişat şi dacă există acţiuni de verificare sau combatere a acestor fapte la nivelul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Totodată, vă rog să-mi comunicaţi dacă există o strategie de combatere a acestor abuzuri în vederea protejării arealului verde al României.

Cu deosebită consideraţie,

Senator, Haralambie VOCHIŢOIU

One comment

  1. Florin says:

    Domnule senator, ati rezolvat problema locurilor de muncă pentru minerii dv din Valea Jiului și, până la alegeri, v-ați gândit să salvați ”ultima pădure virgină” din Europa? Spuneți că în Parcul Retezat este ”ultima pădure virgină, cel mai vast templu din Europa”. Nu înțeleg cum va imaginati ca toate cele 322000 de hectare de păduri virgine cartate în Europa încap în Parcul Național Retezat. Acesta are puțin peste 38000 de hectare. S-ar putea să încapă doar dacă ar fi supraetajate precum blocurile turn.
    Faceti un ghiveci amestecand si confundand padurile virgine cu peisajele forestiere intacte PFI (PFI-uri mai exista in Europa, in nordul Rusiei, stimate domn. Verificati inainte de a da copy/paste, chiar daca plagiatul e la moda!
    Alta prostie: defrisarile din Parcul Retezat
    “Defrisare: actiunea de inlaturare completa a vegetatiei forestiere, fara a fi urmata de regenerarea acesteia, incluzand scoaterea si indepartarea cioatelor arborilor si arbustilor, cu schimbarea folosintei si/sau a destinatiei terenului.” Sursa: Codul Silvic.

    Ca să vedeți ”ce suprafaţa din Parcul Naţional Retezat a fost defrişat(ă)” cereți la cadastru o situație cu suprafețele scoase din fond forestier în Parcul Național Retezat. Fond forestier= suprafață acoperită de pădure. Revin: in limbaj tehnic defrișare înseamnă tăiere de pădure de pe o anumită suprafață căreia i se schimbă categoria de folosință, adică nu va mai fi pădure. Pe locul acela se construiește o autostradă, un cartier de locuințe, un stadion sau se cultivă porumb, cartofi, samd.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *