Procurorii au clasat dosarul Telegondola din Pasul Vulcan

    telegondola vulcan     Dosarul Telegondolei din Pasul Vulcan, înregistrat sub nr. 540/P/2014 a fost clasat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara. Cine sunt personajele implicate în acest dosar de care procurorii au tras doi ani de zile ca să-l muşamalizeze? Ile Gheorghe, primar de Vulcan, Faur Daniel, patron Acomin S.A. şi Quasar S.A. şi Prisacariu Mihai, patron ICPM S.A. cu toţii oameni cu bani, influenţă şi apartenenţă la una din cele mai puternice organizaţii oculte din lume, masoneria.

Publicarea Raportului Corpului de Control al Primului Ministru nr.1822/14.05.2014 privind verificarea modului de realizare a programului „Schi în România” de către autorităţile administraţiei publice locale ale municipiului Vulcan, judeţul Hunedoara, a creat la acea vreme impresia că cineva se ocupă de această afacere care a prăduit statul cu aproape opt milioane de lei. Acest raport, care descria detaliat modul în care s-a produs marele jaf de la Telegondola din la Pasul Vulcan, conţine un ultim paragraf care dădea speranţe celor care mai cred în actul de justiţie că organele abilitate vor intra pe firul afacerii, iar cine a băgat mâna la puşculiţa publică, va suporta consecinţele.

„Prin urmare, Corpul de control al primului ministru, ca organ cu atribuţii de control, va sesiza organele de urmărire penală, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind operaţiunile sau actele ilicite în legătură cu care au rezultat indicii de săvârşire a unor posibile fapte care pot întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, urmând ca organul de urmărire penală, sau după caz, instanţa de judecată să hotărască asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunilor şi asupra vinovăţiei….” promiteau cei care au întocmit raportul, ţinându-se chiar de promisiune.

Organele de urmărire penală au fost sesizate, dosarul fiind înregistrat la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La data de 22 mai 2014 dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara fiind înregistrat sub nr. 540/P/2014. Acesta a fost primul pas spre muşamalizare, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara fiind un fel de Twin Peacs, unde dosarele în care este implicat primarul Ile sunt soluţionate invariabil cu NUP, SUP sau clasare. Aceeaşi soartă a avut-o şi dosarul Telegondola, în care, după doi ani de zile în care, conform informaţiilor furnizate de procurori „s-a lucrat într-un mod constant şi ritmic”, s-a emis o soluţie de clasare a urmăririi penale în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b C.p.p. şi art. 16 lit. c C.p.p.

Art. 16 C.p.p. se referă la cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale

(1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:

a) fapta nu există;

b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;

c) nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;

d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;

Din răspunsul primit în baza Legii 544/2001, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, rezultă că fapta există dar organele abilitate, în speţă procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, nu au fost capabili în doi ani de zile să caute probe şi să găsească făptaşii. Cu alte cuvinte, procurorii nu au făcut nimic doi ani de zile, deşi toate informaţiile de care aveau nevoie le-au primit „servite” odată cu plângerea înaintată de Corpul de Control al Primului Ministru.

Întrebarea care se pune este dacă în aceşti doi ani de zile procurorii chiar au căutat „probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”, sau doar au mimat acest lucru. Ipoteza este plauzibilă dacă judecăm prin prisma rezultatelor şi atunci se mai impune întrebarea, dacă apartenenţa celor implicaţi la frăţia şorţuleţului, au foarte mulţi bani, funcţii publice şi relaţii în aparatul de justiţie au tăiat elanul procurorilor de a căuta probe. Dacă au căutat şi nu au găsit sau doar au mimat, rezultatul este o mare muşamalizare, Statul Român fiind prăduit de multe milioane de lei, bani care au intrat în buzunarele unor şmecheri. Iată ce nu au reuşit să documenteze procurorii în cei doi ani în care „s-a lucrat într-un mod constant şi ritmic”.

Devize umflate şi deturnare de fonduri

Valoarea devizului general estimativ privind cheltuielile necesare realizării proiectului era de 115.184.943 RON (fără TVA) adică, 25.596.652 euro, iar valoarea devizului general estimativ privind cheltuielile necesare realizării obiectivului construire telegondolă întocmit la 13.05.2009 a fost de 34.063.633 RON (fără TVA). La 28.05.2009, primarul Gheorghe Ile transmite către Ministerul Turismului Nota nr. 19710 în care menţionează suma necesară acestui proiect ca fiind de peste 31 milioane euro adică, 140 milioane RON umflând dintr-un foc suma cu 25 milioane RON. Primele plăţi, în sumă de 420.583 RON efectuate de subalternii masono-primarului Ile pentru proiectul tehnic, detaliile de execuţie, caietele de sarcini, obţinerea avizelor/acordurilor aferente contractului de prestare servicii încheiat în anul 2007 cu ICPM Petroşani, au fost şi primul act material al infracţiunii de deturnare de fonduri, infracţiune continuată pe tot parcursul derulării proiectului. Acest proiect nici măcar nu era complet, cei de la ICPM Petroşani, firma masonului Prisecariu, uitând să prevadă că instalaţia are nevoie de alimentare cu energie eletrică, iar turiştii au nevoie de pârtii pe care să schieze şi de parcare unde să-şi lase maşinile.      Pentru alimentarea cu energie electrică, funcţionarii Primăriei Vulcan, condusă de masonul Ile, au organizat „procedura de achiziţie prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de negociere”, o ciordeală mascată prin care unii s-au făcut oameni. Valoarea acestor lucrări atribuite direct firmei Acomin, firma masonului Faur, se ridică la frumoasa sumă de 8.190.000 RON (fără TVA) adică, două milioane euro cu TVA.

         Licitaţii cu dedicaţie

Prin organizarea „defectuoasă” a procedurii de atribuire a contractului au fost încălcate dispoziţiile legale privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice. De asemenea, prin impunerea unor criterii de calificare, câştigătoare a fost declarată oferta asocierii Acomin S.A. Cluj Napoca şi Leitner AG SpaVipiteno Italia.

Adaptarea proiectului din mers

Corpul de Control a descoperit că la predarea amplasamentului nu a participat nici un reprezentant al ICPM S.A., firma care a elaborat documentaţia tehnică a proiectului, dar procesele verbale sunt semnate de reprezentantul Primavera Design SRL, societate care la acea dată nu se afla în relaţii comerciale cu Primăria Municipiului Vulcan. Aceste societăţi erau legate între ele prin Faur Daniel Horea, care deţinea calitatea de administrator la Acomin S.A., firma care a câştigat contractul pentru executarea lucrărilor şi pe aceea de asociat şi administrator la Primavera Design, firma de proiectare cu care s-a efectuat adaptarea proiectului la tipul de telegondolă montat de acesta.

Vânzări în suveică pentru umflarea preţului

În ajunul Crăciunului, la data de 23.12.2009, Acomin S.A. achiziţionează de la Leitner GmbH Austria primele componente ale echipamentului telegondolă în valoare de 4.691.992,84 RON (fără TVA). La trei zile după Sărbătoarea Naşterii Domnului, la 28.12.2009, acestea erau vândute către Quasar S.A. cu preţul de 5.879.686 RON (fără TVA), societate care la rândul său le revinde către Quasar Industries S.R.L. În ultima zi a anului, respectiv 31.12.2009, Acomin achiziţionează aceleaşi componente de la Quasar Industries S.R.L. cu suma de 15.458.142 RON (fără TVA). Din această sumă, 9.023.457.142 RON (fără TVA) reprezintă componentele echipamentului pentru telegondolă pe care le-a revândut primăriei Municipiului Vulcan cu preţul de 9.889.331 RON (fără TVA).

Astfel, componentele echipamentului telegondolă au fost achiziţionate iniţial de Acomin S.A., având ca administrator pe masonul Faur Damiel Horia, direct de la Leitner GmbH Austria cu valoarea de 21.477.211,20 RON (fără TVA) şi vândute către Quasar S.A. şi Quasar Industries S.R.L., la care asociat/acţionar era acelaşi Faur Daniel Horia, care deţinea calitatea de administrator şi la Acomin S.A. Ulterior, componentele au fost reachiziţionate de Acomin S.A. cu valoarea totală de 28.955.757,10 RON (fără TVA) şi vândute primăriei Vulcan la preţul de 28.163.749,24 RON (fără TVA) rezultând o diferenţă de 7.478.545,90 RON (fără TVA). Ceea ce frapează este faptul că în vreme ce componentele telegondolei erau încă la firma Leitner GmbH Austria de unde erau cumpărate abia la 23.12.2009, acestea se aflau în custodia Primăriei Municipiului Vulcan, aşa cum rezultă din procesul verbal de custodie nr.33455/16.12.2009, faptă catalogată de cei care au efectuat controlul drept „fals intelectual”, faptă prevăzută de art. 289 Cod penal.

Sustragerea de la plata taxelor către stat

În urma controlului a rezultat şi faptul că firmele implicate, respectiv Acomin S.A. şi Leitner GmbH Austria au înregistrat sume diferite în declaraţiile recapitulative privind livrările /achiziţiile intracomunitare de bunuri diferenţa fiind de 30.159.868 RON.

Conform inspectorilor corpului de control, „Verificările au evidenţiat indicii privind majorarea nejustificată a preţului componentelor echipamentului telegondolă prin interpunerea a două societăţi, respectiv Quasar S.A. şi Quasar Industries R.R.L. la care asociat/acţionar era Faur Daniel Horia, administrator al Acomin S.A. în vederea obţinerii unei sume cât mai mari de la Primăria Municipiului Vulcan”.

Dacă adăugăm atribuiri dubioase şi lucrări făcute de mântuială menţionate într-un raport al Curţii de Conturi, avem un tablou parţial a ceea ce ar fi trebuit să documenteze procurorii hunedoreni în cei doi ani de zile cât au ţinut dosarul în fişet fără să facă nimic pentru a documenta aportul fiecăruia din cei implicaţi în această afacere. De aia nu mai are nimeni încredere în justiţie, cine fură o găină intră imediat la puşcărie, iar şmecherii care fură milioane din banii statului sunt bine-mersi protejaţi de procurori şi judecători la fel de corupţi.

Andrei VLAD

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: