Ultima tonă de cărbune din subteranul minei Petrila

em petrila mineri       După 156 de ani de istorie, scrisă uneori cu sânge, mina Petrila îşi dă obştescul sfârşit

Începută în urmă cu mai bine de 150 de ani, istoria Minei Petrila îşi are începuturile în anul 1859, mai exact la data de 1 ianuarie 1859, când se înregistrează primul perimetru minier din Valea Jiului, la Petrila. Bazele exploatării cărbunelei la Petrila au fost puse de Victor Maderspach şi fraţii Karol şi Rafael Hoffman, cei care au făcut primele explorări geologice asupra existenţei cărbunelui în zonă, precum şi studii cu privire la calitatea zăcământului. Rezultatul muncii lor a fost înregistrat la Căpitănia minieră de la Zlatna, având ca scop obţinerea avizelor de exploatare a zăcămintelor.

hot. 12.3  De-a lungul istoriei sale, Mina Petrila, a fost cea mai importantă unitate economică de pe raza oraşului. În perioada 1945 – 1989 minerii de la Petrila, alături de toţi ortacii din Valea Jiului, au avut un aport decisiv în refacerea economiei şi dezvoltarea economică a României după război, noii stăpâni de la Bruxelles, după ce au focărit la greu pe cărbune 60 de ani, până au ajuns la nivelei actual de dezvoltare, au decis că mineritul este dăunător şi trebuie extirpat. În special cel pe huilă şi, mai ales cel din Valea Jiului. Aici au o coadă băgată FMI şi Banca Mondială, organisme internaţionale care s-au erijat, de asemenea, în stăpânitori peste ţara numită România, teoretic independentă încă de la 1877. Nu chiar tot mineritul, pe la polonezi şi nemţi mai poate merge, cărbunele lor scoţând fum mai puţin şi parfumat. După ce ne-au luat pe mai nimic gazul, petrolul, distribuţia de energie electrică şi au tăiat la fier vechi marile combinate metalurgice, închiderea mineritului pe huilă este următorul pas de aducere totală a României în stare de dependenţă totală faţă de marile puteri ale Europei, unde deciziile le iau marile concerne germane.

hot. 13Acestora li s-au alăturat cei din guvernele Boc 1, 2, 3, 4…etc, care au tăiat subvenţiile pentru minerit, au făcut tot felul de strategii pe care nu le-au pus niciodată în practică şi au menţinut un preţ scăzut la cărbune, subvenţionând în schimb interesele străine prin certificatele verzi acordate producătorilor de energie eoliană. Şi administraţia Companiei a avut un aport semnificativ la îngroparea mineritului Văii Jiului prin indolenţa, indisciplina şi lipsa de profesionalism care au dus în noiembrie 2008 la moartea a 13 oameni şi rănirea gravă a altor 12, mina Petrila intrând atunci pe drumul fără întoarcere al închiderii definitive, dar decisiv a fost rolul sindicatelor reprezentate prin lideri sindicali iresponsabili, care au avut şi au în continuare cu totul alte preocupări decât viitorul mineritului şi locurile de muncă ale minerilor. Cu toţii şi-au dat mâna pentru distrugerea   mineritului din Valea Jiului. Iată ce preocupări aveau conducătorii Companiei în perioada exploziei care a pecetluit soarta minei Petrila.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: