Ultimul tun al ”generalului” Niculescu

         niculescu ceh   Aflat pe ultimii metri ai deţinerii funcţiei de director general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu a semnat un ordin de plată prin care LCC Cărbune primea patru milioane de lei, adică aproape un milion de euro pentru cărbunele furnizat termocentralei Mintia. Acesta garanta astfel că şi în cazul unei schimbări a conducerii CEH care era iminentă, cei de la LCC Cărbune Reşiţa îşi vor primi banii. Datoria scadentă ar fi de circa 5 milioane de lei, pentru facturile emise în perioada aprilie – noiembrie 2014 în care LCC a facturat către CEH peste 4.300.000 de lei şi facturile lunii februarie 2015 prin care LCC mai are de încasat de la CEH încă 430.000 de lei.

Privită strict contabiliceşte, situaţia este clară. LCC Cărbune Reşiţa a livrat marfă către CEH conform contractului, urmând a încasa banii pentru facturile emise. Semne de întrebare ridică doar graba lui Niculescu de a semna acele ordine de plată şi marfa furnizată de cei de la LCC pentru care urmează să primească milioane de euro, ambele aspecte fiind dezbătute în presa din Valea Jiului.

Cam în acelaşi timp cu semnarea ordinelor de plată, adică pe 18   februarie a.c., cu două zile înainte ca Niculescu să fie ejectat de pe scaunul de director general, basculante cu număr de înmatriculare de Mehedinţi şi Caraş-Severin au intrat pe poarta preparaţiei Coroieşti încărcate cu material de culoare gri închis, cu aspect argilos, pe care l-au depozitat pe platforma închiriată de LCC Cărbune Reşiţa. Un număr de 22 de basculante au livrat în zilele lucrătoare din perioada 18 februatie – 6 martie, cantitatea de 405 tone de substanţă gri, care, amestecată cu şlamul de huilă scos din iazul de la Preparaţie a fost livrată termocentralei mintia. Ca o paranteză, pe surse am aflat că amestecul livrat de LCC era să înfunde injectoarele cazanelor şi numai reacţia promptă a specialiştilor de la Mintia a evitat scoaterea acestora din uz, aspect care se află şi în atenţia SRI.

            Cine este şi cu ce se ocupă LCC Cărbune Reşiţa

LCC Compania Cărbunelui Reşiţa – Caraş Severin a fost înregistrată la Registrul Comerţului în anul 2005. Potrivit clasificării CAEN din anul 2013, LCC Compania Cărbunelui Reşiţa are ca activitate “extracţia cărbunelui superior (+23865KJ/kg)”.

Acestea sunt datele oficiale de la Registrul Comerţului dar în urma unor investigaţii mai amănunţite am descoperit că LCC Cărbune Reşiţa nu se ocupă doar cu “extracţia cărbunelui superior – huila” ci şi cu “extracţia lignitului”, catalogat în tratatele de specialitate drept cărbune inferior.

Acest lucru este important pentru a desluşi mecanismul prin care LCC furniza către termocentrala Mintia cărbune inferior la preţ de cărbune superior, în cantităţi pe care nu le putea extrage din iazul de la Preparaţia Coroieşti unde aceaasta are un punct de lucru.

            De unde are LCC cărbune de milioane de euro?

La 23 august 2013, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite Ordinul nr. 121/2013 privind aprobarea unor licenţe de concesiune pentru explorare care intră în vigoare cu aceeaşi dată. În baza acestui ordin, art. 3. Societatea Comercială LCC COMPANIA CĂRBUNELUI – S.R.L., municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, în calitate de concesionar primeşte Licenţa de explorare nr. 16.500/2013 privind explorarea resurselor de lignit din perimetrul Ilova, judeţul Caraş-Severin, iar la art.4, aceeaşi societate primeşte de la statul român Licenţa de explorare nr. 16.501/2013 privind explorarea resurselor de lignit din perimetrul Verendin, judeţul Caraş-Severin.

La 15 aprilie 2014, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale emite ordinul nr. 64 privind aprobarea unei licenţe de concesiune pentru explorare prin care

“Se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 17.154/2014 privind explorarea resurselor de huilă din perimetrul Pregheda Sud, judeţul Caraş-Severin, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială “LCC Compania Cărbunelui” – S.R.L., municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, în calitate de concesionar”.

Din aceste documente rezultă faptul că la acest moment LCC Cărbune nu dispune de licenţă de exploatare a cărbunelui, indiferent de care ar fi el, ci doar de explorare. Cum la explorare se fac şi decopertări iar pământul scos, care poate conţine urme de cărbune, trebuie depus undeva, unii s-au socotit că amestecat cu şlamul de la Coroieşti ar fi numai bum pentru injectoarele de la termocentrala Mintia. Normal, la preţ de “huilă superioară” cum scrie la contract. Ciudat este şi traseul mărfii, aceasta fiind transportată 170 de km din Caraş până la Vulcan, şi de aici încă 100 de km până la termocentrala Mintia, în loc să fie parcurşi direct doar 166 de km de la locul escavării până la Mintia.

            Care este relaţia LCC – CEH

Aderarea la Uniunea Europeană, pe lângă beneficii dicutabile a adus şi obligaţii certe, una dintrea fiind protecţia mediului confom normelor stabilite la Bruxelles.

Din aceste norme rezultă că Jiul care de zeci de ani curgea la vale ducând cu el o parte din cărbunele preparat la Coroieşti     trebuie să devină o apă limpede, în care peştii să zburde voioşi, fără teama de a muri asfixiaţi cu praf de cărbune, acest lux rămânând apanajul exclusiv minerilor din subteran. Sursa de poluare fiind identificată, respectiv Preparaţia Coroieşti, s-a trecut la eliminarea acesteia. Aici s-a lucrat pe două căi, prima fiind concedierea oamenilor şi restrângerea activităţii, iar cea de-a doua, golirea iazurilor de decantare care prezentau pericol de poluare a Jiului. Cine să facă această operaţiune care implica doar folosirea a două pompe pentru scoaterea apei? În nici un caz cei care au umplut iazurile, aceştia fiind, la fel ca cei care au deschis minele, incapabili de a face operaţiunea în sens invers, motiv pentru care s-a organizat o licitaţie la care câştigătoare a fost declarată o firmă din fieful lui Sorin Frunzăverde, membru marcant al PNL, aflat la guvernare la acea vreme. Este vorba despre LCC Cărbune Reşiţa, firmă cu care s-a semnat contractul nr.143 ASL din 15.08.2007 – obiectul contractului fiind “efectuarea de servicii de golire a iazurilor nr.1A, nr. 1B şi a iazului nr.2 de la Uzina de Preparare Coroieşti. Ca precizare, după şapte ani de “golire”, iazurile sunt mai pline decât erau la începerea operaţiunii, preocuparea celor de la LCC fiind aceea de a scoate huila rămasă în aceste iazuri pe care au vândut-o la Mintia.

Nici cu protecţia mediului treaba nu stă prea bine, firma fiind amendată în mai multe rânduri de cei de la Apele Române şi Garda de Mediu pentru că au poluat apele Jiului cu suspensii de cărbune. Pentru serviciile prestate şi neachitate, firma din Reşiţa ameninţă din nou cu soli-citarea insolvenţei pentru CEH, lucru care va crea noi dificultăţi celor care încearcă să salveze mineritul din Valea Jiului.

Andrei VLAD

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *