Vernisajul expoziţiei ,,Dinozaurii şi contemporanii lor din insula Haţeg la sfârşitul Erei mezozoice”

dinozauri panou    Ţara Haţegului, cunoscută drept loc al începuturilor istoriei româneşti, cu vestigii în piatră marcând treptele acestei istorii, cu tradiţii folclorice şi meşteşuguri artizanale specifice, adaugă renumelui dobândit o natură generoasă, cu multe specii de plante şi animale neîntâlnite în alte părţi, cu peisaje încântătoare, iar peste toate, datorită atactivităţii lumilor dispărute, cu o faună cu dinozauri unică în lume. Cercetărilor renumitului paleontolog Franz Nopcsa, de la sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20 i-au urmat după o îndelungată întrerupere, cele iniţiate în 1975 de către profesorul Dan Grigorescu de la Universitatea din Bucureşti, căruia i   s-au alaturat în timp, studenţi şi cercetatori din ţară şi din străinătate. Urmare a acestor cercetări, au fost multe descoperiri cu rezonanţă internaţională, prezentate de către cele mai prestigioase canale de televiziune din lume (Discovery , BBC Science), publicate în renumite periodice ştiinţifice (Nature, Paleontology , Palaeo 3, etc ), reviste şi magazine (National Geograhic), din ţară şi străinătate. Cercetările au conturat imaginea unei ample biodiversităţi, cu numeroase specii, peste 50, aparţinând tuturor grupelor de animale vertebrate: peşti, amfibieni, reptile (pe lângă 18 tipuri de dinozauri, crocodili, ţestoase, şerpi şi uriaşul pterozaur-Hatzegopteryx), păsări si mamifere (singurul loc din Europa unde micile mamifere de la sfârşitul Erei Mezozoice au fost întâlnite alături de dinozauri). Un prim pas spre prezentarea acestei biodiversităţi îl repezintă expoziţia “Dinozaurii şi contemporanii lor din insula Haţeg la sfârşitul Erei Mezozoice” care va fi inaugurată duminică, 20 iulie, la “Casa dinozaurilor pitici” din satul Sânpetru – comuna Sântamaria-Orlea, Hunedoara.

Expoziţia prezintă pentru prima oară un ansamblu de reconstituiri ale animalelor care populau teritoriul insular ce cuprindea în urmă cu aprox. 70 de milioane de ani Ţara Haţegului împreună cu cea mai mare parte a Depresiunii Transilvaniei şi a Carpaţilor vestici. În expoziţie, alături de dinozauri, cu atributul care-i face unici în întreaga lume – nanismul sau piticismul, aşa cum sunt Magyarosaurus, Paludititan, Zalmoxes, Telmatosaurus, Struthiosaurus, toţi nişte paşnici ierbivori, dar şi Balaurul bondoc, un mic, dar agresiv carnivor, în expoziţie sunt înfăţişaţi crocodilii Allodaposuchus şi Theriosuchus, ţestoasa Kallokibotion, dar şi animale mici, ignorate de obicei în prezentarea faunelor din trecut: broasca Paralatonia, ruda salamandrei-Albanerpeton, şopârla Bicuspidon, şarpele Nidophis şi micul mamifer, Kogaionon.

“Este un nou tip de expoziţie ecologică pe care intenţionăm să-l dezvoltăm în viitor, spre o cât mai bună informare ştiintifică a publicului şi pentru a creşte rolul educativ al unor asemenea expoziţii dedicate trecutului geologic. Expoziţia încearcă, prin piesele expuse şi textele ataşate, să explice faptele care particularizează în context mondial dinozaurii şi faunele asociate de la sfârşitul perioadei cretacice din Ţara Haţegului, între care:                                                                                                                                                                – Nanismul (piticismul) insular, provocat de presiunea mediului insular, cu resurse de hrană limitate, reducerea taliei indivizilor reprezentând soluţia adaptativă de supravieţuire. Dar în “insula Haţeg ” este ilustrat şi cazul contrar – “gigantismul insular” – pterozaurul Hatezegopteryx fiind cu cei 12 m în anvergura aripilor, cel mai mare zburător care a trăit vreodată;

– Caracterele primitive, apropiate de cele ale strămoşilor, aceasta în mod paradoxal faţă de vârsta geologică a dinozaurilor haţegani, apropiată finalului existenţei în toată lumea a dinozaurilor, în urmă cu 65 milioane ani; prin caracterele de primitivitate relevate, dinozaurii din Ţara Haţegului apar drept adevarate “fosile vii”pentru acea vreme;Paradoxul asocierii în cuiburile cu ouă descoperite la Tuştea a ouălor de tip Megaloolithid, care în alte regiuni din lume (Argentina, India) cuprind embrioni ai unor dinozauri sauropozi, în timp ce la Tuştea acestui tip de ou îi sunt asociate fragmente scheletice ale puilor de “dinozauri cu cioc de raţă “, o situaţie care, prin ineditul sau, suscita interesul specialiştilor din întreaga lume”, a ţinut să ne declare Dan Grigorescu, profesor emerit, Universitatea din Bucureşti, preşedintele de onoare al Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului.

Angella Dumitraşcu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *