Valea Jiului poate beneficia de un miliard de euro din partea Uniunii Europene

Utilizarea în scădere a cărbunelui a dus la închiderea minelor într-un număr de regiuni din Europa.  În timp ce regiunile de cărbune din UE au multe comunități, căile lor către decarbonizare diferă mult. Pentru a se asigura că nicio regiune nu este lăsată în urmă în această tranziție, Comisia a lansat „Platforma pentru regiunile de cărbune în tranziție” în 2017, o parte-cheie a regiunilor cu cărbune și cu consum de carbon în inițiativa de tranziție inclusă ca element nelegislativ al Pachetul „Energie curată pentru toți europenii”.

Platforma funcționează ca un forum deschis, adunând toate părțile relevante, guvernele locale, regionale și naționale, întreprinderile și sindicatele, ONG-urile și mediul academic. Promovează schimbul de cunoștințe și schimbul de experiențe între regiunile de cărbune ale UE și reprezintă o abordare unică de jos în sus a unei tranziții juste, care permite regiunilor să identifice și să răspundă la contextele și oportunitățile lor unice. Din 2019, a fost creat un secretariat care să gestioneze activitățile platformei, inclusiv evenimente, furnizarea de materiale de asistență și asistență tehnică regiunilor de cărbune. În prezent, 18 regiuni de cărbune participă activ la inițiativă:Moravia-Silezia, Uști, Karlovy Vary (Cehia),Brandenburg, Saxonia, Saxonia Anhalt, Renania de Nord-Westfalia,(Germania), Silezia, Silezia Inferioară, Polonia Mare (Polonia),Macedonia de Vest (Grecia),Valea Jiului (România),Trencin (Slovacia),Zasavska, Savinjska (Slovenia),Asturias, Aragón, Castilla-y-León (Spania).

Politica de coeziune sprijină (începând din ianuarie 2020) tranziția în 21 de regiuni-pilot cu economii care depind în mare măsură de cărbune. Schimbările structurale sunt luate în calcul printr-o abordare globală care cuprinde dimensiunea economică, industrială, tehnologică și socială a procesului de transformare, cu implicarea actorilor locali, inclusiv a partenerilor sociali, a industriei și a organizațiilor neguvernamentale, și în parteneriat strâns cu aceștia. Dialogul multilateral și schimbul de cunoștințe s-au dovedit a fi esențiale pentru a asigura progresul colectiv, transparența și mobilizarea celor mai eficace mijloace pentru a răspunde impactului socioeconomic al tranziției.

Sprijinul se axează pe transformarea economică în conformitate cu strategiile de specializare inteligentă (de exemplu, sprijinirea IMM-urilor, a incubatoarelor de afaceri, a inovării și a cooperării dintre industrie și cercetători), pe recalificarea lucrătorilor angajați în mod tradițional în sectorul cărbunelui și pe promovarea eficienței energetice și a surselor regenerabile alternative de energie.

Succesul inițiativei se bazează pe asumarea acesteia de către statele membre, regiunile și actorii locali în cauză, inclusiv partenerii sociali. La aceasta se adaugă cerințele naționale de cofinanțare în cadrul gestiunii partajate și implicarea partenerilor în strategia de dezvoltare.

Sunt în Polonia la Conferința Internațională „Towards a Green Economy – Exchange of experiences of European coal regions” unde am fost invitat să vorbesc despre Valea Jiului. Există o mare oportunitate pentru România – și în special pentru Valea Jiului – de a beneficia de  un  miliard de euro în următorii șapte ani. Depinde de guvern, de autoritățile județene și cele locale dacă vom reuși în acest demers. Este nevoie de multă muncă, de proiecte viabile și tenacitate, de oameni foarte bine pregătiți care să lucreze în această zonă a atragerii de fonduri europene. Personal, știu ce am de făcut. Am inițiat deja demersuri în acest sens, iar Petroșaniul – și Valea Jiului implicit – poate fi un exemplu de bune practici și pentru alte zone din România în ceea ce privește tranziția de la cărbune și transformarea zonelor monoindustriale”, a ținut să transmită primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Angella Dumitrașcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: