LUCIAN RESMERIŢĂ: ”Îmi doresc ca mineritul să continue, dar să continue pe criterii de siguranță maximă a lucrătorului din subteran”

           Timp de două zile, la Bruselles a avut loc întâlnirea  grupului de lucru al platformei  Regiunilor Miniere  Carbonifere în Tranziție. La aceste lucrări au participat reprezentanți ai societății civile din cele 41 de regiuni miniere, din care face parte și  Valea Jiului.

La eveniment  au participat primarii: Lucian Resmeriță, Gheorghe Ile, Tiberiu Iacob Ridzi, Nicolae Dunca și un reprezentant al primăriei Uricani- Dănuț Mocanu,  reprezentanți ai Confederației Sindicale Naționale ”Meridian”, ai Guvernului României, ai Greenpeace România, Bankwatch România și ai Asociației Române pentru Energie Eoliană.

Închiderea minelor este un proces ireversibil. La fel ca diverse regiuni din întreaga lume, Valea Jiului trebuie sǎ renunţe la cǎrbuni și se poate dezvolta mai departe prin intermediul propunerilor de proiecte care vin dinspre societatea civilǎ. Trecutul poate fi prezervat prin diferite proiecte culturale însǎ se contureazǎ din ce în ce mai mult imaginea unui mediu sǎnǎtos, al unui viitor curat care sǎ exploateze frumuseţile zonei în schimbul cǎrbunelui.

            ”Așteptările pe care le avem de la acest program al Comisiei Europene sunt foarte mari. Noi sperăm că instituțiile financiare europene vor înțelege cât mai exact situația economică și socială în care se află deja Valea Jiului, după închiderea mai multor mine, precum și perspectivele noastre de viitor în contextul restrângerii activităților din sectorul minier și termoenergetic. Suntem aici tocmai pentru a explica cât se poate de clar situația în care se află municipiul Lupeni, dar și celelalte orașe și municipii, astfel încât să putem beneficia de fonduri europene care să asigure cadrul necesar unei tranziții către alte sectoare ale economiei locale, fără sincope și cu un impact scăzut asupra cetățenilor. Trebuie să exploatăm ceea ce noi avem, respectiv resursele pe care le avem. Țin foarte mult la minerit, îmi doresc ca mineritul să continue, dar să continue pe criterii de siguranță maximă a lucrătorului din subteran. Am și făcut o petiție în acest sens, am avut deja discuții cu cei de la Uniunea Europeană, am precizat ferm că dorim să avem în continuare minerit în Valea  Jiului, că ne dorim să continuăm această activitate, chiar dacă nu se poate la un nivel cum era în anii 90. Trebuie să susținem Valea Jiului cu toții. Toți primarii trebuie să fie uniți și, din fericire, noi suntem uniți”, a declarat primarul Lucian Resmeriță.

La rândul său, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a precizat că mai sunt pași de făcut, trebuie accesați banii pentru  tranziție, etc.  ”Aceste întâlniri vin în sprijinul comunităților aflate în tranziție  și sper că vom găsi cele mai bune soluții și proiecte pentru  dezvoltare locală”, a spus și primarul Tiberiu Iacob Ridzi.

41 de regiuni din 12 state membre desfășoară activități de extracție a cărbunelui, oferind locuri de muncă pentru aproximativ 185 000 de cetățeni. Cu toate acestea, în ultimele decenii, producția și consumul de cărbune în UE s-au aflat în declin constant. Este de așteptat ca această tendință descendentă să fie accelerată de închiderile planificate și în curs de desfășurare ale minelor de cărbune, precum și de angajamentul asumat de o serie de state membre de a elimina treptat utilizarea cărbunelui pentru producerea de energie. În acest context, Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziție este menită să sprijine statele membre și regiunile în efortul lor de a menține creșterea economică și locurile de muncă în aceste comunități afectate. Această platformă va permite un dialog între diferite părți interesate privind cadrele de politici și finanțarea și va viza domenii precum transformarea structurală, inclusiv diversificarea economică și recalificarea, implementarea de tehnologii legate de energia regenerabilă, ecoinovarea și tehnologiile avansate bazate pe cărbune. Acest pachet privind energia curată pentru toți europenii nu se concentrează numai asupra combaterii schimbărilor climatice, ci duce, de asemenea, la creștere economică și ocuparea forței de muncă – prin stimularea de noi oportunități de ocupare a forței de muncă în sectorul energetic și de investiții în tehnologiile moderne. Între 2008 și 2014, numărul de locuri de muncă în domeniul tehnologiilor bazate pe energia regenerabilă a crescut cu 70 % și, în prezent, există aproximativ 2 de milioane de locuri de muncă în sectorul energiei curate în întreaga UE, în special în sectoarele energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice. Există potențial pentru crearea unui număr suplimentar de 900 000 de locuri de muncă până în 2030, cu condiția să fie mobilizate suficiente investiții publice și private. Până la 400 000 de noi locuri de muncă la nivel local ar putea proveni din sectorul eficienței energetice.

Angella Dumitrașcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: