ILUMINAT MODERN la Palatul Cultural „MINERUL” din municipiul LUPENI

   Reabilitarea Palatului Cultural Minerul şi readucerea lui în circuitul cultural, a fost un proiect în care a mai crezut doar primarul Cornel Resmeriţă şi deputatul de la acea vreme, Cristian Resmeriţă. Predat într-o avansată stare de degradare de către Exploatarea Minieră Lupeni la Primăria Lupeni, existau numeroase voci care îl îndemnau pe primarul Cornel Resmeriţă să îl dărâme pentru a nu afecta imaginea oraşului. Inima mare a edilului însă nu a putut renunţa la această clădire încărcată de istorie dar şi de cultură, emblematică pentru municipiul Lupeni, cu o arhitectură şi o acustică unică în judeţ şi printre puţinele din ţară.                      Împreună cu specialiştii din Primăria Lupeni şi cu sprijinul deputatului Cristian Resmeriţă, edilul a obţinut o finanţare europeană de aproximativ 7 milioane lei, cu care Palatul Cultural Minerul, o adevărată bijuterie arhitectonică a Văii Jiului şi a judeţului a fost reabilitat şi readus la gloria de altă dată.

În cei peste trei ani de la inaugurare, pe scena Palatului Cultural Minerul au urcat rând pe rând artişti şi voci de aur, începând cu piese de teatru pentru copii puse în scenă de Teatrul ID Sârbu din Petroşani, maestrul Dan Puric, Victor Socaciu, Cătălin Stepa, Florentin Budea, Dinu Olăraşu, artişti de la Filarmonica din Braşov şi Teatrul de Operetă din Budapesta.  Palatul a fost preluat de administraţia publică locală şi s-au încercat mai multe variante pentru a fi dat în administrarea unor investitori. Soluţia cea mai bună au reprezentat-o fondurile europene şi după ce s-a realizat un proiect viabil, cu ajutorul deputatului Cristian Resmeriţă, şi a altor factori decizionali, s-a reuşit obţinerea finanţării nerambursabile. Şi iată că, treptat, s-a reuşit reabilitarea şi modernizarea lui.

După reabilitarea şi modernizarea lui, pe fonduri europene, toţi cei care au trecut pragul acestui obiectiv, au rămas impresionaţi de ceea ce s-a realizat. Meritul îi revine în principal fostului ministru Elena Udrea, care a aprobat finanţarea proiectului ce a vizat palatul şi sistemul integrat de supraveghere video al oraşului, deputatului Cristian Resmeriţă, omul de legătură între autorităţi, minister şi organismele finanţatoare, dar şi a meşterilor constructori care nu s-au abătut deloc de la proiect.

Meritul este deopotrivă şi al meşterilor constructori de la Deva şi Haţeg, care, dintr-o ruină, au transformat acest palat într-o nouă bijuterie arhitectonică, din punct de vedere al lucrărilor interioare realizate aici. Toţi cei care au trecut pragul Palatului Cultural au rămas impresionaţi de munca artistică a meşterilor în amenajări interioare, pentru că, s-au păstrat toate elementele de identificare locală, în sensul că, stilul brâncovenesc al dotării acestuia, aşa cum era el în perioada interbelică, nu a fost schimbat, iubitorii de artă urmând să fie întâmpinaţi într-un foaier modern, unic în Valea Jiului.

Aici, de-a lungul celor trei ani au avut  loc diferite expoziţii, lasări de carte, spaţiul disponibil fiind pretabil pentru astfel de activităţi culturale şi nu numai. Şi, nu de mult, foaierul a fost şi locaţia unde, mai multe cupluri de  tineri lupeneni şi-au unit destinele, în prezenţa membrilor familiei şi prietenilor.

            “Palatul Cultural Minerul din Lupeni este una din cele mai frumoase moşteniri pe care le-am primit de la administraţia precedentă. Având în vedere importanţa acestui edificiu cultural atât pentru locuitorii municipiului Lupeni dar şi din întreaga Vale a Jiului, deoarece acustica sălii şi arhitectura Palatului îl fac să fie unic în judeţ şi printre puţinele din ţară. Am făcut tot posibilul să găsim resursele necesare pentru amenajarea curţii exterioare din jurul Palatului pentru a nu diminua frumuseţea şi valoarea acestuia. În  jurul Palatului am amenajat parcări pentru maşini şi autocare, alei, va fi pusă în funcţiune o fântână arteziană şi vor fi instalaţi stâlpi de iluminat nocturn moderni”, a ţinut să precizeze primarul municipiului Lupeni, Lucian  Resmeriţă.

Iar acum, palatul lupenean beneficiază de iluminat modern, aşa cum se observă în marile capitale europene. Centrul va intra în modernizare.

Palatul, denumit în perioada interbelică Teatrul Minier, a fost construit la iniţiativa Regelui Ferdinand, de către Societatea Anomină Română „Lupeni”, ca o recunoştinţă a activităţii minerilor, pentru societatea românească. Din 1927 şi până în anul 1948, când a fost confiscat şi naţionalizat de comunişti, pe scena acestei bijuterii arhitectonice ale acelor vremuri au concertat diferite orchestre camerale şi simfonice, artişti de renume mondial, etc. În anii 1930, în perioada interbelică, marele actor Constantin Tănase şi Teatrul Cărăbuş au poposit şi pe meleagurile Văii Jiului, la Lupeni. După spectacol, acesta a adresat o scrisoare autorităţilor locale prin care lăuda acustica excelentă a Teatrului Minier. „Lupeni, o mică aşezare urbană are legături strânse cu Familia regală. Pe unde te întorci, mai ales în centrul oraşului, vezi clădiri sau instituţii ctitorite de Regele Ferdinand I sau legate de numele Reginei Maria: Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae, Palatul Cultural, Spitalul Municipal. Evenimente din viaţa minerilor sunt de asemenea legate de prezenţa în mijlocul lor sau de intervenţia directă a Regelui Ferdinand I”, scria pe blogul său Alteţa Sa Regală, Principele Radu în anul 2009, după vizita sa în municipiul Lupeni, unde a vizitat mai multe obiective ridicate de Casa Regală a României, pentru minerii lupeneni.

Angella Dumitrascu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: