PACEA ŞI STABILITATEA EUROPEANĂ – PROVOCĂRI PENTRU PREŞEDINŢIA ROMÂNIEI LA CONSILIUL EUROPEI

        După recentul anunţ al Agenţiei TASS potrivit căruia Rusia a testat cu succes o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, am dorit să reamintesc, în declaraţia politică de azi, poziţia României ca aliat serios în cadrul Parteneriatului Strategic cu SUA şi al NATO, dar şi ca factor de stabilitate în sud-estul Europei.

Recent un tânăr m-a oprit pe stradă şi m-a întrebat direct: “Va fi război, domnule senator?”. Şi am realizat în acel moment că tensiunea din dialogul politic public internaţional a depăşit capacitatea limbajului diplomatic de a atenua asperităţile de comunicare dintre părţi, astfel că oamenii obişnuiţi au început să perceapă existenţa unui pericol real, din ce în ce mai vizibil.
Două evenimente majore pentru pacea lumii în care trăim au avut loc săptămâna trecută: Reuniunea miniştrilor apărării din statele membre ale Alianţei Nord Atlantice de la Bruxelles şi Conferința de Securitate de la München.
Marţi şi miercuri, la Bruxelles, miniştrii apărării din statele membre NATO au evaluat consecinţele retragerii Statelor Unite şi Rusiei din Tratatul privind forţele nucleare intermediare şi situaţia din Ucraina. Concluzia reuniunii a fost că sistemul de rachete dezvoltat de Rusia reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea alianţei şi s-a cerut din nou respectarea tratatului. Este evident că un tratat respectat unilateral nu mai poate fi o garanţie pentru securitatea europeană şi de aceea intenţia Statelor Unite de a se retrage din Tratatul privind forţele nucleare intermediare are acum sprijinul deplin al tuturor aliaţilor NATO. Aceasta va dura şase luni, iar acest scurt răgaz de timp ar putea fi şi o oportunitate în ceea ce priveşte regruparea ambelor părţi în sensul reluării poziţiei de non-combat.
Vinerea şi sâmbăta trecută,  a avut loc cea de-a 55-a ediție a Conferinței de Securitate de la München, la care au luat parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaţionale. Dezbaterile forumului au avut ca temă principală schimbările globale majore ale echilibrului de forţe la care asistăm şi care ar putea duce la apariţia unei noi ordini mondiale. Raportul anual al Conferinței de Securitate de la München identifică începutul unei noi competiţii strategice globale a cărei configuraţie finală este deocamdată impredictibilă.
Alăturarea concluziilor celor două întruniri sugerează fără dubii că ne confruntăm în prezent cu un nivel ridicat de instabilitate generală în ceea ce priveşte pacea la nivel global. Constatăm de asemenea că dialogul politic public a devenit tensionat până la cel mai înalt nivel şi acest fapt a ajuns să îngrijoreze direct cetăţenii, aşa cum m-am convins personal.
”Anul viitor se vor împlini 75 de ani de la primul bombardament nuclear efectuat vreodată. Numărul victimelor a depăşit atunci câteva zeci de mii, iar urmările toxice ale radioactivităţii crescute au continuat să se manifeste nociv asupra generaţiilor următoare, timp de mai multe decenii. Am învăţat ceva în urma acelei tragedii de război? Sunt convins că da. Toate statele lumii au înţeles că orice viitor război nuclear va avea consecințe umanitare și de mediu mult mai grave decât bombardamentele din 1945 asupra Japoniei. Un incident nuclear nu poate fi izolat geografic, efectele lui extinzându-se dincolo de graniţele de stat, iar România şi alte ţări europene au simţit mulţi ani efectele ploilor radioactive după explozia reactorului nuclear de la Cernobâl. Aceste consecinţe imprevizibile, au determinat marea majoritate a statelor care deţin arme nucleare să renunţe încă de la începutul anilor ’90 la efectuarea de teste nucleare subterane. De asemenea, în ultimii ani s-a promovat constant ideea unui tratat care să interzică armele nucleare la nivel global. În 2017, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat Campaniei internaționale de eliminare a armelor nucleare – care a reuşit să convingă Adunarea Generală a ONU să organizeze o conferință care să negocieze un tratat de interzicere a armelor nucleare. Textul Tratatului privind interzicerea armelor nucleare a fost adoptat de un număr de 122 de state în 2017. În ciuda eforturilor de dezarmare, stocurile globale de arme nucleare reprezintă încă peste 14 000 de focoase, ceea ce reprezintă fără îndoială un pericol permanent.  În aceste condiţii dificile şi complicate, cea mai bună alegere pentru liderii politici rămâne o politică care să aibă ca principal obiectiv menţinerea păcii în lume. Iar pentru România, stabilitatea şi siguranţa sunt legate pe de o parte de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, iar de cealaltă parte de Politica de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene. România a fost şi este un aliat de nădejde şi un partener serios şi a demonstrat aceasta în toate activităţile şi misiunile internaţionale la care a luat parte. România a fost mereu un factor de stabilitate în această zonă a Europei, iar preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cel mai bun prilej ca Europa să poată beneficia de această viziune integratoare”, a ținut să  precizeze senatorul Viorel  Sălan.

Angella Dumitrascu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: