Intrarea Maicii Domnului în Biserică

    Intrarea Maicii Domnului în Biserică este prăznuită pe 21 noiembrie. Această sărbătoare este cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia.

            Părinţii Maicii Domnului sunt Sfintii Ioachim şi Ana. Lipsiţi de copii, dar cu credinţă în Dumnezeu, L-au rugat pe Dumnezeu să le daruiască cinstea de a fi părinţi, făgăduind că dacă vor avea un copil, îl vor duce la templu şi îl vor închina Lui. Un înger le vesteşte că vor avea o fată pe care o vor numi Maria. Sfinţii Ioachim şi Ana nu au uitat de promisiunea făcută lui Dumnezeu şi la trei ani de la naşterea Maicii Domnului au dus-o pe fiica lor la templu.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică. În această zi se crede că “s-a vedit lumea, pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoveştenie”, motiv pentru care oamenii petrec noaptea din ajunul sărbătorii cu lumina aprinsă, fac focuri şi încearcă să desluşească semnele cerului.

Potrivit tradiției, de Intrarea Maicii Domnului în biserică se spune că cerurile se deschid, iar animalele încep să vorbească cu glas omenesc. În această zi, femeile ung pragul casei, ferestrele și cuptorul cu usturoi, pentru a nu lăsa farmecele să intre în casă.

          Intrarea Maicii Domnului în Biserică. De asemenea, începând cu data de 21 noiembrie și până la Sângiorz nu se spală rufe în râu. Pe data 21 noiembrie, nu aveți voie să uitați de cei sărmani și de copiii nevoiași, cărora trebuie să le împărțiți nuci, colaci și turte cu mălai.

De asemenea, se aprind lumânări pentru morți și pentru copiii care nu au fost botezați. De Ovidenie, este interzisă prelucrarea lânii petru că se spune că nu vor mai fi protejate animalele.

De Intrarea Maicii Domnului în Biserică, nu aveți voie să spălați haine și nu e bine să fiți supărat cu cineva. Dacă se întâmplă acest lucru, trebuie să vă împăcați imediat.

Pe 21 noiembrie este dezlegarea la pește. Se spune că cine consumă acest aliment, va avea parte de sănătate, fericire și anul care vine va fi plin de împliniri și belșug.

În această zi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ţinute în lumină şi căldură, înmuguresc şi înfloresc, şi sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove. Să nu uitam că în colindele româneşti se cântă, în plină iarnă, despre florile dalbe, flori de măr, sau despre mărut, mărgăritar. Dacă am fi cu luare aminte la colinde, nu am avea cum să nu ne întrebăm ce măr ar putea face în decembrie flori dalbe? Şi de ce măr? Pentru că strămoşii noştri ştiau de la bătrânii lor ca acea nuieluşă a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceea înflorea până de Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dăruit crenguţa, flori dalbe. M.S.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: