Barajul de la Valea de Peşti intră în reabilitare

valea d epesti     Acumularea sau barajul Valea de Peşti este în administrarea ABA Jiu Craiova – SHI Petroşani,  iar anul trecut s-au împlinit  40 de ani de la darea lui în exploatare.  Barajul Valea de Peşti este amplasat pe râul Valea de Peşti; cod cadastral VII-1.5, la 500m  amonte de confluenţa acestuia cu râul Jiul de Vest. Barajul realizează o acumulare cu un volum de  4.500.000 mc, cu scopul alimentării cu apă a zonei Uricani – Petroşani. În Registrul Român al Marilor Baraje, în prezent cu un total de 147 de baraje, barajul  Valea de Peşti figurează pe locul 35 în ordinea înalţimii. Lucrările de execuţie a barajului au început în anul 1967 şi au durat până în anul 1973, an  în care s-a început umplerea acumulării. Iniţial Sistemul Hidrotehnic Valea de Peşti a fost creat pentru asigurarea alimentării cu apă a folosinţelor din bazinul hidrografic al Jiului de Vest. Barajul Valea de Peşti este un baraj din anrocamente cu masca din beton asfaltic. Barajul a  fost trasat cu o curbă în plan cu raza de 2.000 m. Surse din cadrul ministerului de resort au declarat că în funcţie de alocările bugetare vor demara lucările de reabilitare la acest baraj, care nu a fost golit niciodată şi care prezintă fisuri, ce pot oricând să pună în pericol vieţile locuitorilor din zona de vest a Văii Jiului. De această problemă s-a ocupat însuşi deputatul Cristian Resmeriţă care, printr-o interpelare, i-a cerut în cursul lunii februarie a.c.  ministrului Rovana Plumb să-i comunice dacă anul acesta vor fi alocate fonduri pentru acest obiectiv de investiţii.

„Acest obiectiv de investiţii face parte din planul de măsuri recomandat de expertul atestat în documentaţia de expertiză tehnică pentru evaluarea stării de siguranţă a barajului şi lacului de acumulare Valea de Peşti, pentru a  se asigura exploatarea în condiţii de siguranţă a acumulării”, se mai arată în interpelarea deputatului hunedorean. Cum PNDI  nu mai funcţionează, proiectul de investiţii la barajul Valea de Peşti a fost împărţit pe mai multe etape. „Anul trecut s-a obţinut o nouă autorizaţie de funcţionare, iar inspectorii de atunci au cerut ca lucrările de investiţii să se deruleze pe  mai multe etape şi ne-au făcut şi unele recomandări. Acelaşi lucru l-au recomandat şi cei de la Banca Mondială. Refacerea măştii asfaltice a barajului ne va costa aproximativ trei   milioane de euro, dar, prioritare în anul în curs sunt lucrările care vizează repararea celor două vane de la golirea de fund,     costurile ridicându-se la 20 de miliarde de lei. Sunt două vane din care una este de   serviciu şi una de siguranţă. Fondurile sunt din surse proprii”, a ţinut să declare reprezentantul ABA Jiu, ing. Sorin Corici, şef  Sistem Hidrotehnic  Petroşani.

Se aşteaptă totuşi şi alocări de la   ministerul Mediului. Barajul  are o importanţă foarte mare deoarece deserveşte aproximnativ 120.000 de locuitori  şi este principalul furnizor de apă a tuturor obiectivelor industriale ale Văii Jiului. Barajul a fost conceput în aşa fel încât să atenueze viiturile, iar volumul lui de peste 4,5 milioane de metri cubi de apă şi cu un luciu de 25 de hectare a devenit un punct de atracţie atât pentru localnici,  cât şi pentru turişti, care mai nou şi-au făcut case de vacanţă impunătoare, ce oferă o privelişte deosebită asupra lacului, iar pescarii înfocaţi pot să organizeze adevărate concursuri şi partide de pescuit, pentru că lacul este bogat în ştiucă, crap, clean şi mreană. De la coada lacului pornesc circuite turistice, care vara sunt luate cu asalt de speologi, de practicaţii turismului de aventură, în imediata apropiere aflându-se Peştera de Gheaţă şi cariera de cuarţ, ce se vrea pusă din nou în exploatare de administraţia publică locală printr-un parteneriat cu ministerul de resort sau public-privat. Iar zilele trecute, Administraţia Bazinală de Apă Jiu împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române” au elaborat „proiectul care vizează „Probleme importante de gospodarire a apelor”, o lucrare care prezintă succint problemele legate de modul de utilizare a apei, precum şi măsurile care se impun în vederea reducerii poluării pe cursurile de apă de suprafaţă şi pe corpurile de apă subterane.

În acest sens, Administraţia Bazinală de Apă Jiu anunţă începerea activităţilor de consultare a   publicului în ceea ce priveşte principalele probleme de gospodărire a apelor. Informaţiile conţinute în acest document reprezintă cea mai recentă evaluare a presiunilor şi a impactului acestora asupra mediului acvatic, progresele înregistrate în atingerea obiectivelor pentru anul 2021 şi identifică  problemele importante privind gospodărirea apelor care încă afectează în mod direct sau indirect starea apelor de suprafaţă şi subterane. Mai exact, este vorba despre probleme semnificative privind: poluarea apelor cu substanţe organice, poluarea apelor cu nutrienţi, poluarea apelor cu substanţe periculoase, precum şi alterările hidromorfologice ale stării apelor produse de construcţiile ori lucrările situate pe ape sau în proximitatea apelor.

Angella DUMITRAŞCU

One comment

  1. Mihai Gradinaru spune:

    Sa dea Dumnezeu sa se repare barajul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: