Senatorul Cristian Resmeriţă a tras de nenumărate ori semnale de alarmă vizavi de situaţia dezastruoasă de la CEH

           Exploatarea comercială a cărbunelui în Valea Jiului datează din 1840, cu minerit de suprafaţă în zonele Petrila, Vulcan şi Petroşani. La aproape 175 de ani distanţă, CEH este înglodat în datorii, fiind unul dintre generatorii importanţi de arierate la nivel naţional, lucru despre care au vorbit şi instituţiile financiare internaţionale, şi nu o singură dată. Totuşi, CEH dă de lucru la peste 4000 de salariaţi într-o zonă în care oportunităţile de angajare sunt relativ reduse. Energia produsă în Valea Jiului acoperă circa 7% din consumul naţional, dar cu ce costuri?! Cărbunele este esenţial pentru securitatea energetică a României.

Astăzi, există puţine surse de energie cu un grad de sustenabilitate mai mare, în ciuda controverselor legate de costurile de exploatare sau de mediu.  Legat de situaţia grea cu care se confruntă la ora actuală CEH şi evenimentele nefericite care au îndoliat Valea Jiului,  l-au determinat pe senatorul Cristian Resmeriţă ca, în actuala legislatură, să ceară lămuriri de la ministerul de resort, sub oblăduirea căruia funcţionează CEH, despre prejudicierea complexului şi despre ”modul în care se fac investiţiile necesare pentru a se evita apariţia accidentelor de muncă datorită lipsei materialelor şi tehnologiei învechite” .

Acesta a tras de nenumărate ori un semnal de alarmă, vizavi de situaţia în care se află CEH.   Lipsurile majore care existau şi încă există  în cadrul abatajelor minelor din Valea Jiului,  au avut consecinţe fatale, soldate cu accidentele de muncă mortale, care s-au petrecut în ultima perioadă.

Şi dacă ministrul Energiei îşi va trimite din nou Corpul de Control la CEH după surparea care a avut loc la E.M. Lupeni, senatorul hunedorean a cerut şi el în repetate rânduri acest lucru.

  În perioada 2015-2017, ministerul Energiei a efectuat patru acţiuni de control la CEH. În anul 2015 au fost efectuate două acţiuni de control având ca obiectiv verificarea contractelor încheiate de societate pentru achiziţiile de cărbune din import, în urma cărora rapoartele de control întocmite au fost trasmise spre valorificare DNA, în anul  2016 a fost efectuată o acţiune de control  având ca obiectiv ”verificarea şi analizarea unor aspecte privind administrarea societăţii în perioada 2013-2015” în urma căreia,  raportul de control întocmit a fost trasmis atât administratorului special al societăţii, în vederea recuperării prejudiciilor (posibile plăţi ilegale către memnbrii AGA şi membrii CA) cât şi Parchetului de pe lîngă Tribunalul Hunedoara pentru cercetarea posibilelor fapte de natură penală.

Aspectele  sesizate de senatorul Cristian Resemeriţă  au fost reţinute spre analiză la nivelul corpului de control al primului ministru.

După evenimentul nefericit de la E.M. Lupeni ministrul Energiei, Anton Anton a anunţat că va urma programul de închidere convenit şi autorizat de Comisia Europeană, conform Deciziei 2010/787/ U.E. Dacă ar fi ”scoase” cele două mine, Lupeni şi Lonea din programul de închidere consecinţele ar fi unele dezastruoase pentru CEH şi SNÎMVJ, deoarece acestea ar fi obligate să returneze toate sumele acordate cu titlu de ajutor de stat, aproximativ 400 milioane de euro.

Ministerul Energiei şi guvernul vor fi în imposibilitatea finanţării activităţilor de închidere şi a celorlalte cheltuieli excepţionale legate de costurile de reconversie profesională, costuri cu lucrări suplimentare pentru siguranţa în subteran (n.r.  – au fost acordate şi până în prezent, dar nu se vede eficienţa lor), accidentele se ţin lanţ, costuri reziduale ce decurg din aprovizionarea cu apă sau evacuarea apelor uzate, costuri cu recultivarea solurilor de suprafaţă, alte costuri de ecologizare, etc.

În luna noiembrie 2017 autorităţile române au notificat intenţia de modificare a ajutorului la CE şi ele au fost autorizate prin Decizia C (2018) 1001 final din data de 16.02.2018 privind cazul SA 49558, modificarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor necompetitive din România şi vizează în principal următoarele aspecte: prelungirea perioadei de închidere a E.M. Lupeni până la finele anului 2018, reducerea valorii ajutorului de stat acoperirii pierderilor aferente producţiei curente ale unităţilor de producţie atât din cadrul CEH cât şi din cadrul SNIMVJ, reducerea valorii ajutorului de stat destinat acoperirii  măsurilor de ecologizare şi a măsurilor sociale pentru SNIMVJ şi majorarea valorii acestuia pentru minele din cadrul CEH. Conform reglementărilor în vigoare, ajutorul de stat pentru măsurile sociale ce vizează minerii din minele de huilă care se închid poate fi acordat până în anul 2027, iar tranşele anuale de ajutor de stat pentru închiderea minelor din România se plătesc din bugetul ministerului Energiei, acesta fiind furnizorul conform notificărilor înaintate Comisiei Europene, în baza cărora au fost emise deciziile de autorizare.

Arthur Gărdescu 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: