Decizii importante aprobate în plenul Senatului

Plenul Senatului a adoptat, marţi, 3 iulie 2018, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 554/2004 a contenciosului administrativ şi a altor acte normative, propunerea urmând a fi transmisă spre promulgare. Propunerea legislativă a fost iniţiată de preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Robert Cazanciuc, alături de un număr  de 21 de senatori şi deputaţi PSD, având în vedere durata excesivă de soluționare a cauzelor în materia contenciosului administrativ, cu consecințe economice importante asupra unor instituții publice sau agenți economici, afectarea unor drepturi ale angajaților, precum şi supraaglomerarea instanţelor de judecată învestite cu soluționarea acestui tip de cauze.

Activitatea instanţelor este astăzi dominată de materia contenciosului administrativ, care reprezinta aproximativ 30% din activitate la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel şi aproape 40% din activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit  Raportului privind starea justiţiei pentru anul 2016: „în materia contenciosului administrativ şi fiscal, în anul 2016 numărul cauzelor nou intrate a fost de 139.407 de dosare, cu 23.713 de dosare mai mult decât în 2015 ceea ce reprezintă o creştere cu 20,5%”.
Această tendinţă de creştere s-a menţinut ca tendinţă generală. „comparativ, în anul 2008 erau înregistrate pe această materie 44.227 de cauze nou create. Cu toate acestea creşterea înregistrată în anul 2016 faţă de anul 2008 a fost cu 95.180 de dosare ceea ce reprezintă 215,21 %”, se mai arată în raportul menţionat.
Modificările propuse la Legea 554/2004 au avut în vedere şi următoarele argumente:
1. La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia contenciosului administrativ încărcătură mare de cauze pe complet de judecată a determinat ca între data sesizării instanţei şi data acordării primului termen de judecată sa treacă o perioadă medie de 2 ani, fiind o ingerinţă în dreptul justiţiabilului – instituţie publică sau cetățean – la soluţionarea în termen rezonabil a cauzei sale. Diversitatea de litigii cu care este învestită în calea de atac Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu justifică întotdeauna competenţa de soluţionare specială, cum sunt cauzele privind corecţii financiare cu valori de aproximativ 1.000 de lei, care se soluţionează în ani.
2. La nivel de tribunale – instanţa de fond de drept comun în materia contenciosului administrativ – numărul de dosare nou intrate în anul 2016 în această materie reprezintă 28,7% din numărul total de dosare nou intrate, în timp ce numărul total de dosare nou intrate în materie civilă reprezintă 15,9%, iar în materia litigiilor cu profesionişti reprezintă 12,4%.
Ca urmare, în dosarele din această materie trecea o perioada îndelungată între depunerea cererii şi momentul începerii judecăţii, care ajungea până la un an la instanţele de drept comun. La acest termen se adăuga durata procedurilor judiciare – dezbateri, incidente procedurale, soluţii, motivari, căi de atac, eventuale rejudecări – un dosar putand dura 4 – 5 ani, fără procedură de executare a hotărârii.
Având în vedere că actul administrativ se pune în executare de îndată, iar contestarea sa nu suspenda aceasta executare, situaţia de mai sus afecta în substanţa sa accesul cetăţeanului la justiţie şi dreptul de rezolvare a problemei litigioase într-un termen rezonabil.
În consecintă, a fost necesară adoptarea de modificări legislative care să aibă următoarele efecte:
să reducă durata de soluţionare a dosarelor; -să creeze premisele legale ale respectării în mod real a dreptului de acces la instanţă; să elimine acele mecanisme procedurale ce generează mari întârzieri fără a aduce un beneficiu procesual care să le justifice.
3. Un ultim argument care a justificat inițierea proiectului de modificare a Legii 554/2004 a fost necesitatea punerii acesteia în acord cu deciziile Curtii Constituţionale pronunţate în materie şi corelarea prevederilor acestora cu modificările care au intervenit la Codul de procedură civilă.

Și tot marți,senatorii au adoptat  o inițiativă legislativă care modifică legea privind alegerea președintelui României.  Proiectul de lege, inițiat de senatorul PSD, Serban Nicolae și susținut de alti 35 de parlamentari PSD și ALDE a fost adoptat în Senat cu 70 de voturi „pentru”, 15 „împotrivă” și 12 abțineri.

Potrivit unui amendament care modifică legea alegerii președintelui României nu se mai sancționează continuarea campaniei electorale în ziua votului. Mai exact, se elimină din legea actuală sintagma potrivit căreia ”campania electorală se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00”.  Legea prevede că în sediile secţiilor de votare şi pe o distanţă de cel puţin 500 de metri în jurul acestora, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise. Tot în proiectul de lege propus de PSD a fost eliminat din capitolul contravenţii, textul care prevedea că este interzisă continuarea propagandei electorale.

            Alte modificări aduse de proiectul de lege:

În campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare, învrăjbire religioasă ori etnică, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase și naționale.”

Sunt interzise afişele electorale care utilizează simbolurile naţionale și alte simboluri grafice care contravin prezentei legii. Campania electorală a preşedintelui în funcţie poate fi sprijinită, în condiţiile legii, de formaţiunea politică care îi propune candidatura, Accesul candidaţilor la serviciile publice de radio şi televiziune este gratuit. Posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe unitate de timp pentru fiecare candidat, iar timpii de antenă oferiţi acestora trebuie să fie proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora. Sancţiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului, candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente, pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi, amenzi de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru folosirea de către o formaţiune politică a însemnului electoral al altei formaţiuni politice sau a imaginii candidaţilor altei formaţiuni politice.

Arthur Gărdescu

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: