Buget pragmatic şi modern pentru 2021 – 2027 al Comisiei Europene

Comisia Europeană a propus miercuri, 2 mai, un buget pe termen lung pragmatic şi modern pentru perioada 2021-2027. Acesta este un răspuns onest la realitatea actuală, în care se aşteaptă ca Europa să joace un rol mai   important în asigurarea securităţii şi a stabilităţii într-o lume instabilă,   într-un moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în bugetul nostru. Propunerea Comisiei răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli şi prin noi resurse în egală măsură.

   Finanţarea noilor şi principalelor priorităţi ale Uniunii va fi menţinută sau consolidată, ceea ce înseamnă, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii. Concentrându-se pe domeniile în care Uniunea este cea mai în măsură să furnizeze rezultate, acest buget este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează şi apără.

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a declarat: “Această zi este un moment important pentru Uniunea noastră. Noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă şi ambiţioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Prin propunerea de astăzi, am prezentat un plan   pragmatic care arată cum să obţinem mai multe rezultate cu mai puţine resurse. Ţinând cont de contextul economic favorabil, avem un timp de respiro,  ceea ce nu ne scuteşte însă de faptul că   trebuie să facem economii în anumite domenii. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acţionăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noştri. Mingea este acum în terenul Parlamentului şi al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne pro-punem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor”.

Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în preţurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din venitul naţional brut al UE27. Pentru a finanţa priorităţile noi şi urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanţare. Investiţiile actuale în domenii precum cercetarea şi inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea şi apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate şi securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ şi al Corpului european de solidaritate va fi dublat.

În acelaşi timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii şi în care se poate îmbunătăţi eficienţa. Comisia propune o reducere moderată a finanţării pentru politica agricolă comună şi politica de coeziune – cu aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi    modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puţine resurse, şi că pot inclusiv sprijini noi priorităţi. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale şi în integrarea pe termen lung a migranţilor. Pe lângă mecanismul respectării statului de drept, alocarea fondurilor europene de coeziune va fi corelată cu indicatorii economici regăsiţi în raportul de ţară publicat cu ocazia Semestrului European, mecanismul de coordonare al politicilor economice la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit raportului de ţară pentru România, doar 4% dintre recomandările specifice au fost îndeplinite, iar în alte 68% dintre acestea s-au înregistrat „anumite progrese”. Totodată, Comisia Europeană a identificat o serie de vulnerabilităţi – printre care incidenţa muncii nedeclarate, performanţa slabă a sistemului educaţional, accesul la asistenţa medicală, o performanţă modestă în domeniul cercetării şi inovării.

“Alături de Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker care a prezentat astăzi, în Parlamentul European, noul Buget UE pentru perioada 2021-2027, un plan pragmatic care arată cum să obţinem mai multe rezultate cu mai puţine resurse. Nu a fost uşor, însă – în calitate de Comisar European responsabil pentru politica regională – mă bucur că am reuşit, în ciuda consecinţelor plecării Marii Britanii şi a noilor provocări, să menţinem un buget consistent pentru politica regională astfel încât să putem reduce decalajele de dezvoltare dintre ţări şi regiuni şi în perioada 2021-2027”, a ţinut să transmită şi comisarul European, Corina Creţu.

Ella Schreiber

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: