Dezinteresul conducerii CEH, aspru criticat de senatorul Cristian Resmeriţă

Într-o interpelare adresată primului – ministru, Viorica Dăncilă, senatorul Cristian Resmeriţă readuce în atenţia opiniei publice situaţia gravă cu care se confruntă la ora actuală Complexul Energetic Hunedoara. Acesta cere în mod imperativ să se ia măsurile necesare pentru recuperarea creanţelor neîncasate până la ora actuală de cei de la CEH şi cere deplasarea Corpului de Control al primului ministru la CEH, pentru verificarea prejudiciilor create.

   “CEH se află într-o situaţie economică deosebit de gravă, în lipsa unei strategii care să  asigure viabilizarea acestuia, pentru a se evita intrarea în colaps şi închiderea lui, alte două exploatări miniere Lupeni şi Lonea au fost considerate neviabile şi incluse într-un program de închidere. Acest fapt afectează grav situaţia economică şi populaţia Văii Jiului, mineritul fiind în prezent principala activitate economică a zonei. Actuala echipă managerială nu are soluţii pentru a asigura activitatea complexului, ba, mai mult, atât conducerea cât şi Consiliul de Administraţie îi aduc grave prejudicii”, se arată în interpelarea senatorulul hunedorean.

În replică, CEH a răspuns într-un fel acuzaţiilor făcute de senatorul hunedoarean şi într-o informare de presă, pe lângă  un scurt istoric al activităţii de furnizare a agentului termic în Valea Jiului, face şi următoarele precizări: “Pe parcursul întregii perioade în care a furnizat agent termic, SE Paroşeni a făcut eforturi deosebite pentru a asigura confortul termic cât mai ridicat al beneficiarilor acestui serviciu, străduindu-se să compenseze prin dedicaţie şi profesionalism dificultăţile financiare, lipsurile materiale şi condiţiile meteorologice nefavorabile”.

  Cu toate acestea, administrarea unei reţele de termoficare atât de extinse a depăşit puterea de gestionare a producătorului agentului termic, astfel încât, în anul 2012, din iniţiativa prefectului de la acea vreme, dl Sorin VASILESCU, s-a lansat ideea “înfiinţării unui operator unic care să furnizeze locuitorilor Văii Jiului agent termic în sistem centralizat”, ca o consecinţă “a discuţiilor purtate în ultima perioadă de către toate autorităţile şi instituţiile implicate în gestionarea aspectelor care ţin de problematica socială”.

“Ideea a prins contur şi, în anul 2014, s-a materializat prin înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Termoficare prin intermediul căreia urmau să se găsească soluţii pentru implicarea autorităţilor locale în reabilitarea reţelei de termoficare astfel încât furnizarea agentului termic să poată fi realizată în condiţii optime şi să redevină accesibilă în toate localităţile Văii Jiului. Din păcate, această iniţiativă a rămas şi la această oră la stadiul unor discuţii axate pe perspective preluării de către autorităţile publice locale a magistralelor de termoficare, precum şi întocmirea prin ADI Termoficare Valea Jiului a documentaţiilor necesare pentru atragerea de fonduri nerambursabile şi din alte surse, în vederea realizării lucrărilor de investiţii necesare pentru modernizarea sistemului de termoficare din Valea Jiului în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 325/2006 – privind serviciul public de alimentare cu energie termică. În aceste condiţii, gestionând singură atât o situaţie financiară dificilă cât şi o reţea de termoficare extinsă şi învechită, SE Paroşeni reuşeşte în fiecare iarnă să asigure furnizarea agentului termic, respectându-şi obligaţiile care îi revin. Meritul acestei reuşite revine în primul rând beneficiarilor care înţeleg că de plata acestui serviciu depinde continuarea furnizării agentului termic şi, în al doilea rând, angajaţilor implicaţi, direct sau indirect, în întreg lanţul activităţilor care conduc la asigurarea confortului termic al populaţiei. Pentru asigurarea continuităţii livrării agentului termic cât şi pentru asigurarea funcţionării Termocentralei Paroşeni în următorii ani şi implicit utilizarea cărbunelui extras în unităţile miniere din Valea Jiului, S.CEH.SA – S.E. Paroşeni a realizat investiţii pentru eficientizarea capacităţilor de producţie din aceasta termocentrala, producţie ce urmează a fi realizată cu respectarea tuturor cerinţelor de mediu în vigoare. În susţinerea acestei afirmaţii menţionăm că au fost realizate reabilitarea Grupului IV de 150 MWh si 150 Gcal (investiţie de aprox 150 mil. USD), construirea unui CAF de 103,2 Gcal. Sunt în curs de finalizare investiţiile în vederea conformării la cerinţele de mediu în vigoare. Blocul IV este singurul din România care îndeplineşte cerinţele de mediu privind Nox, se situează în limitele admise privind nivelul pulberilor şi, la finalizarea unui efort investiţional de 65.300.000 Euro, va fi conform în ceea ce priveşte emisiile de SO2 şi transportul/depozitarea zgurii şi cenuşii. CEH-SA subliniază încă o dată faptul că instalaţiile din cadrul SE Paroşeni sunt pregătite să furnizeze agent termic către toate localităţile din Valea Jiului cu condiţia preluării magistralei de transport în administrarea autorităţilor locale în vederea reabilitării şi rentabilizării acesteia”, se arată în informarea de presă a CEH.

Totuşi, CEH se află în raportul privind situaţia sesizărilor adresate organelor de urmărire penală, al Curţii de Conturi a României.

   În anexa 1A se regăsesc sesizările transmise Ministerului Public pentru efectuarea urmăririi penale în cazurile în care, prejudiciul estimat depăşeşte suma de 500.000 de euro, nesoluţionate la data de 31.07.2016. Printre cele 136 constatări, se face referire şi la Complexul Energetic Hunedoara, care se regăseşte la poziţia nr. 14. Inspectorii din Departamentul IV, cei care a făcut controlul, prin procesul verbal nr.1572/11261/2 din 22.12.2014 au constatat că la CEH s-au săvârşit fapte privind abuzul în serviciu, prejudiciul ridicându-se la 13.875.740 lei. Prin hotărârea 231/ 09/07/ 2015 s-a întocmit un dosar penal care a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara, iar dosarul nu a fost soluţionat nici până la finele lunii iulie 2016, aşa că a fost sesizat Ministerul Public.

Parte din conducerea CA se afla şi atunci la cârma actualui CEH, iar actualul secretar de stat, promovat pe competenţă profesională,  Doru Vişan, era director al S.E Paroşeni. În anii trecuţi s-au întâmplat acolo multe lucruri necurate, care au fost prezentate pe larg de publicaţia noastră. Până şi sindicatele au contestat managementul defectuos de la CEH, cât şi intrarea acestuia în insolvenţă. Aceste furturi persistă de ani  de zile, cunoscute de toţi oamenii din zonă, care, însă, asistă neputincioşi la închiderea minelor şi pierderea locurilor de muncă. Valea Jiului, cândva una dintre cele mai prospere zone economice din România, a ajuns astăzi să fie numită Valea Plângerii.

În timp ce alte ţări au înaintat proiecte şi programe pentru revitalizarea zonelor afectate în închiderea activităţilor din minerit, comisia care  trebuia să scrie proiecte pe fonduri europene pentru Valea Jiului încă nu există şi riscăm să pierdem bani frumoşi pentru redresarea zonei.  Elena DRAGOMIR

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: