Raportul de țară al Comisiei Europene, prezentat la București

           Reprezentanța Comisiei Europene la București a prezentat miercuri, în prezenta miniștilor din guvern, a colegilor din diferite direcții ale comisiei, a liderilor din marile confederații sindicale naționala ”Raportul de țară din 2018 pentru România” un document care cuprinde așa cum este explicitat,   evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011.

Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor adresate României în anul 2017 (trebuie privite într-o perspectivă pe termen mai lung, de la introducerea semestrului european, în 2011). Dacă analizăm evaluarea multianuală a punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări (RST) din momentul adoptării pentru prima dată a acestora, au fost înregistrate cel puțin „unele progrese” în cazul a 68 % din numărul total al recomandărilor adresate României, iar în cazul a 32 % dintre aceste recomandări au fost realizate „progrese limitate” sau nu s-a înregistrat niciun progres.

În ansamblu, România a progresat în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice țării începând din 2013 și unele reforme au fost continuate chiar și în perioade dificile din punct de vedere economic. Hotărârea și rapiditatea cu care s-a realizat punerea în aplicare au fost totuși inegale, fiind în mare măsură condiționate de evoluția situației politice. Deși în 2016 s-a înregistrat o accelerare a reformei, în ultima perioadă continuarea priorităților de reformă în sectoare-cheie a fost mai puțin intensă. În mai multe domenii de politică vizate de recomandările specifice țării, măsurile întreprinse au cunoscut o încetinire sau acestea au fost chiar inversate și sunt necesare în continuare eforturi semnificative pentru obținerea unor rezultate concrete în punerea în aplicare a reformelor.

România se confruntă cu provocări în ceea ce privește mai mulți indicatori din tabloul de bord social pe care se bazează Pilonul european al drepturilor sociale. Nivelul ridicat al creșterii economice a însemnat în practică o îmbunătățire a ocupării forței de muncă și a condus la o majorare substanțială a veniturilor disponibile ale gospodăriilor.

Însă, în România multe persoane părăsesc timpuriu școala și mulți tineri nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. România nu a ajuns încă la un dialog social matur, iar provocările persistă în domeniul protecției sociale și incluziunii

Sărăcia s-a extins, iar inegalitatea veniturilor se menține la un nivel ridicat.

Inegalitatea de șanse rămâne o provocare, în special în zonele rurale. Inegalitatea veniturilor este ridicată, iar efectul de redistribuire al sistemului fiscal și de prestații sociale se situează sub media UE. Integrarea limitată a serviciilor de ocupare a forței de muncă, de educație și a serviciilor sociale împiedică grupurile defavorizate să scape de sărăcie. Serviciile prestate sunt limitate, în special în zonele dezavantajate. Sărăcia în rândul copiilor este la un nivel ridicat și în creștere. Intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune, care ar crește gradul de adecvare și de acoperire a prestațiilor sociale, a fost amânată din nou, până în 2019. Nu a fost adoptat niciun act legislativ privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei.

În urma adoptării transferului contribuțiilor de asigurări sociale, sarcina finanțării protecției sociale revine aproape exclusiv angajaților. Nu se asigură accesul la protecție socială pentru toți cetățenii.

Sărăcia rămâne la un nivel ridicat. În 2016 au crescut riscurile de sărăcie și de excluziune socială, 38,8 % din populație fiind astfel afectată; prin urmare, a fost inversată tendința descrescătoare care fusese înregistrată pe parcursul mai multor ani. Tendința nu pare să se îmbunătățească, fiind influențată de creșterea veniturilor disponibile pe adult-echivalent pentru toate gospodăriile, cu excepția celor mai sărace 10 % dintre acestea . Decalajul dintre bogați și săraci și dintre zonele rurale și cele urbane se menține la un nivel ridicat. Riscul ridicat de sărăcie este cauzat în principal de nivelurile mari de inactivitate.

România beneficiază de un sprijin important din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și poate primi până la 30,8 miliarde EUR până în 2020. Această sumă reprezintă aproximativ 3 % din PIB, anual, în perioada 2014-2018 și 49 % din investițiile publice . Până la 31 decembrie 2017, pentru proiectele derulate pe teren a fost alocată o sumă estimată la 8,2 miliarde EUR (27 % din suma totală). Investițiile deja contractate vor permite angajarea a 174 de noi cercetători, înregistrarea la serviciile publice de ocupare a forței de muncă a 200 000 tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, sprijinirea a 55 de comunități marginalizate prin intermediul unei abordări integrate și punerea în aplicare a unor noi programe de învățământ primar și secundar. Din finanțarea acordată de UE, 300 de milioane EUR din Fondul european de dezvoltare regională urmează să fie alocate prin intermediul instrumentelor financiare, ceea ce reprezintă o creștere de 133 % în comparație cu perioada 2007-2013.

Printre acțiunile finanțate se numără investițiile strategice în domeniile transporturilor, energiei, apei și infrastructurii de gestionare a deșeurilor; consolidarea asistenței medicale primare și comunitare și îmbunătățirea accesibilității pentru grupurile vulnerabile; îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar; extinderea accesului la internet în bandă largă, precum și dezvoltarea unor servicii de e-guvernare interoperabile. Capacitatea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă a fost consolidată. Alte măsuri urmăresc consolidarea sistemelor de gestionare și control ale fondurilor UE și îmbunătățirea planificării strategice. Reforma achizițiilor publice este sprijinită prin înființarea Agenției pentru Achiziții Publice, prin transpunerea directivelor din 2014 privind achizițiile publice și prin adoptarea de legislație secundară. Cu toate acestea, în mai multe sectoare se înregistrează întârzieri semnificative cu privire la punerea în aplicare pe teren. Au fost deja întreprinse mai multe reforme, ca o condiție prealabilă pentru acordarea de sprijin din fondurile ESI.

Master Planul de Transport al României și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor urmăresc să ofere o foaie de parcurs stabilă și sustenabilă pentru viitoarele investiții și să consolideze capacitatea administrativă a întreprinderilor de stat din acest sector. Cu toate acestea, sunt foarte lente progresele realizate în ceea ce privește pregătirea de proiecte aliniate la noua planificare strategică. Se depun eforturi pentru îndeplinirea rapidă a tuturor condițiilor prealabile privind deșeurile și transporturile, astfel încât să se evite o posibilă suspendare a plăților. România a beneficiat de sprijin pentru elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor regionale de specializare inteligentă și pentru asigurarea sinergiei cu sectoarele naționale de specializare inteligentă. Având în vedere succesul înregistrat de faza-pilot a proiectului, axată pe regiunile Nord-Est și Nord-Vest, Comisia pregătește în prezent extinderea proiectului la celelalte regiuni, cu sprijin suplimentar din partea Băncii Mondiale. Cele două regiuni-pilot vor beneficia de finanțarea specifică acordată pentru ideile de proiecte dezvoltate în cadrul unor activități ascendente de colaborare, care implică autoritățile regionale, universitățile, întreprinderile și entitățile de transfer tehnologic. România înregistrează progrese în ceea ce privește absorbția fondurilor acordate din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). În decembrie 2017, volumul total de finanțare a operațiunilor aprobate în cadrul FEIS s-a ridicat la 327 de milioane EUR, care, potrivit estimărilor, va atrage investiții publice și private totale de 1,1 miliarde EUR în peste 2 500 de întreprinderi. Cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI) se clasează pe primul loc în ceea ce privește operațiunile și sumele aprobate, fiind urmate de sectorul energetic și de IMM-uri . Finanțarea acordată în cadrul programului Orizont 2020, al Mecanismului pentru interconectarea Europei și al altor fonduri ale UE gestionate direct vine în completarea fondurilor ESI. Până la sfârșitul anului 2017, România a semnat acorduri în valoare de 1,2 miliarde EUR pentru proiecte din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei.

Angella Dumitrașcu

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: