Odată cu pătrunderea creștinismului, Duminica Floriilor este asociată cu intrarea lui Iisus Hristos în Iersusalim, când a fost recunoscut și primit ca un rege. Ceea ce puțini știu este că, Floriile își au originea în perioada precreștină când avea loc sărbătoarea numită „Floralia” în cinstea zeiței romane Flora, zeița florilor și a primăverii. Prin această sărbătoare se comemora primăvara, învierea naturii, momentul înfloririi primelor flori, a salciei și a pomilor fructiferi.

Cu timpul, acestor semnificații li s-au dat alte conotații legate în principal de cultul morților (pomeni, curățirea mormintelor și a cimitirelor, așezarea de ramuri de salcii pe morminte, etc.). În duminica dinaintea Paștelui, ramurile de salcii care înlocuiesc ramurile de palmier din Ierusalim simbolizează renașterea naturii, fertilitatea. Tradiția spune că, după ce au fost sfințite acestea se pot folosi la împodobirea icoanelor, a ușilor, a ferestrelor sau la tratarea unor boli sau chiar la vrăji ori descântece. La noi, Duminica Floriilor este celebrată în toată țara cu obiceiuri și traditii specifice zonei. De Florii se sărbătoresc toţi cei care la botez au primit numele de Florin sau Florina, Florentina, Florea sau nume de floare: Violeta, Camelia, Narcisa, Lacrămioara, Anemona, Crina… În Duminica Floriilor cei care au ținut tot Postul Paștelui au dezlegare la peşte și vin. Duminica Floriilor, amestec de sacru și profan, simbolizează miracolul vieții și bucuria de a trăi și face trecerea spre Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare.

         Obiceiuri în prag de Florii

• În Banat si Transilvania, în ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, împreuna cu o cămașă curată, sub un par altoit, trebuind neapărat ca, a doua zi de dimineața, la răsăritul soarelui să le găsească acolo, oglinda fiind apoi intens folosită la farmecele de dragoste, sănătate;
• Femeile fac tot felul de bunătăți la cuptor, și în special plăcinte, pe care le împart mai ales saracilor de pomană (Moșii de Florii), ca să nu pățească și ele cum a pățit mama lui Lăzăr, care a murit de dor de placinte;
• Sunt curățate și împodobite cu ramuri de salcâm mormintele;
• Se fac pomeni pentru odihna sufletească a celor morți.

          Superstiții în jurul sarbatorii floriilor

• În Duminica Floriilor, numită și a florilor, stâlparilor sau a vlăstarilor, s-ar fi umplut ciubărașul cu florile ce urmau a fi folosite la înflorirea ouălor pentru Paști.
• Despre cel care se împartășea în Duminica Floriilor se spunea că orice dorință își punea când se apropie de preot, se împlinește;
• Despre cei care îndrăzneau să se spele pe cap se credea că vor albi ca pomii; uneori era voie sa te speli doar folosind apă descântată;
• Despre vremea din ziua de Florii se crede ca se va repeta în prima zi de Paști;
• Despre urzici se spune ca înfloresc, nemaifiind bune de mâncat;
• Cine nu serbează ziua lui Lazăr se umple de pistrui;
• Vitele mănâcă cateva ramuri de salcie pentru a se înmulți și a fi sănătoase tot anul;
• Și pomii fructiferi sau butucii de vie sunt  la randul lor împodobiți pentru a da rod bogat și mănos;
• Acum se aerisesc hainele;
• Această sărbătoare este și un prilej de petrecere pentru români.