Plan național pentru prevenirea fenomenului de bullying în România

Autoritățile și societatea civilă au dat startul unui plan național de prevenire a fenomenului de bullying în România. Doi deputați, Andrei Pop și Petre Florin Manole, împreună cu  Asociația Părinților Isteți și Itsy Bitsy FM, au organizat  un semimar în care s-au pus bazele unui plan național de prevenire a acestui fenomen. La nivel european, România se situează pe locul III  la bullying în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit raportului Organizatiei Mondiale a Sănătatii (OMS).

    După mai bine de două ore de lucru împreună, autoritățile și societatea civilă au stabilit următoarele acțiuni menite să conducă la prevenirea și combaterea fenomenului de bullying în școli și în societate:
Definirea conceptului de “bullying”, în vederea creării unui cadru unitar de înțelegere a fenomenului, în baza căruia să poată fi dezvoltat un text legislativ corect și eficient în combaterea și prevenirea fenomenului de bullying în toate formele sale, atât din punctul de vedere al formelor de manifestare, cât și al locurilor în care se manifestă;
• Definirea rolului tuturor participanților la bullying, inclusiv a martorilor – și includerea lor în cadrul legislativ;
• Conștientizarea fenomenului în societate la nivelul tuturor stakeholderilor;
• Organizarea/înființarea unui centru de raportare și monitorizare a tuturor cazurilor de bullying, conform definiției. Stabilirea modului de organizare și funcționare a acestei instituții;
• Comunicarea, revizuirea și îmbunătățirea (acolo unde este cazul) a legislației deja existente, care reglementează violența asupra copiilor, hărțuirea, dreptul la demnitate;
• Găsirea unei soluții de îmbunătățire  a normării consilierilor scolari de la 800 de copii per consilier la 400 de copii;
• Crearea unui program național de prevenție si constientizare a fenomenului de bullying in România;
• Implicarea copiilor in definirea termenului de bullying și prezența lor în dezbaterea despre stoparea fenomenului de bullying în România;
• Implicarea cadrului universitar în dezbaterea despre stoparea fenomenului de bullying în România.

Într-o societate în care, la finalul anului 2013, 63% dintre copii afirmau că sunt bătuți acasă de către părinții lor, iar 87% dintre elevi mărturiseau că au fost cel puțin odată implicați într-o situație de abuz verbal din partea unui cadru didactic, nu este o surpriză faptul că nivelul de violență pe care copiii îl manifestă în relație cu colegii / prietenii lor, pare să fi crescut considerabil; ba mai mult, nuanțele comportamentelor violente în care copiii sunt implicați deopotrivă ca victimă, agresor și martor, s-au diversificat, degenerând adesea în ceea ce studiile de specialitate definesc ca fiind bullying, respectiv, un comportament agresiv intenționat, menit să provoace disconfort sau durere, care implică un dezechilibru de putere și tărie între agresor și victimă, și se manifestă repetitiv, regulat.  În bullying precum şi în cyberbullying sau în online cyberbullying, copiii pot lua oricare din cele trei roluri: agresor, victimă sau martor.

Din motive care ţin de raţiuni practice (i.e. intervenţia adultului pentru diminuarea fenomenului sau a impactului suferit de victimă), studiile de până acum au focalizat mai degrabă asupra victimelor şi a agresorilor, încercând să afle care sunt copiii mai predispuşi să ia unul sau altul dintre roluri. În încercarea de predicţie a fenomenului pe lângă considerarea variabilelor sociologice clasice (vârstă, sex, status socio-economic), a fost analizată de asemenea influenţa diferiţilor factori psihologici precum şi a modelelor de consum media (în special  prin intermediul internetului).

Angella Dumitrașcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: